Luca 23:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Iisus, plânsul, le-a auzit, Și-atunci, S-a-ntors și-a cuvântat: „De ce, de plâns, v-ați apucat?! Nu Mă mai plângeți voi, pe Mine, Ci plângeți, pentru voi, mai bine, Și pentru-ai voștri fii! Căci iată,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁸ Dar Isus S-a întors spre ele și le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Dar Isus S-a întors spre ele și le-a zis: „Locuitoare ale Ierusalimului, nu plângeți pentru Mine, ci pentru voi și pentru copiii voștri.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Întorcându-se către ele, Isus le-a spus: „Fiice ale Ierusalímului, nu mă plângeți pe mine, ci mai degrabă plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁸ Iar Iisus s-a întors spre ele şi le-a spus: „Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru Mine, ci plângeţi pentru voi şi pentru copiii voştri,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Isus S-a întors spre ele și a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi însevă și pe copiii voștri.

Luca 23:28 Mawu Ofanana

Кынтаря кынтэрилор 1:5

Sunt neagră, însă negreșit, Frumoasă sunt – fiice pe care Ierusalimul meu le are – Asemeni corturilor lui Cari sunt ale Chedarului, Ca și covoarele pe care Măritul Solomon le are.

Кынтаря кынтэрилор 2:7

„Vouă vă jur – fiice pe care, Ierusalimul meu le are – Pe căprioarele zglobii Și pe cerboaice din câmpii: Să nu cumva, voi să stârniți Iubirea, și să n-o treziți Din somn – luați dar seama bine – Până când singură ea vine!”

Кынтаря кынтэрилор 3:10

Toți stâlpii, din argint îi are. La spate sunt rezemătoare Care, din aur, s-au făcut. Scaun, din purpură țesut, Are caleașca, negreșit. Apoi, a fost împodobit – Tot mijlocul de la trăsură – Cu o aleasă țesătură, De către fiicele pe care Ierusalimul meu le are.

Кынтаря кынтэрилор 3:5

„Vouă vă jur – fiice pe care, Ierusalimul meu le are – Pe căprioarele zglobii Și pe cerboaice din câmpii: Să nu cumva, voi să stârniți Iubirea, și să n-o treziți Din somn – luați dar, seama bine – Până când, singură, ea vine!”

Кынтаря кынтэрилор 5:16

Dulceață-n cerul gurii are, Iar din ființa lui răsare Un farmec, nemaiîntâlnit. Așa este al meu iubit. Și tot așa am să-l văd eu, Neîncetat, pe scumpul meu, Vouă vă spun, fiice pe care Ierusalimul meu le are!”

Кынтаря кынтэрилор 5:8

Vă rog, pe voi – fiice pe care Ierusalimul meu le are – Găsindu-l pe iubitul meu, Ce-i spuneți?… Spuneți-i că eu, De dragostea ce m-a pătruns – Iată – bolnavă am ajuns!”

Кынтаря кынтэрилор 8:4

„Vă rog, pe voi – fiice pe care, Ierusalimul meu le are – Să nu cumva, voi să stârniți Iubirea și să n-o treziți, Din somn – luați dar, seama bine – Până când, singură, ea vine.”

Luca 23:27

În urma lui Iisus, pășea O gloată mare, ce plângea – Mergeau, mulți, tânguindu-se, Cu pumni-n piept, bătându-se. Erau, cu oamenii acei – Acolo – și multe femei, Care boceau, necontenit.

Luca 23:29

Va fi o vreme-ntunecată, În care, astfel se va zice: „De cele sterpe, e ferice! – De pântecul ce n-a născut, De sânii care n-au avut Parte de prunci, de alăptat!”

Revelația 1:7

Iată că în curând, El vine Și, pe aripi de vânt, se ține; Oricare ochi Îl va vedea. Va fi văzut – de-asemenea – Și de acei cari L-au străpuns. Atuncea, când va fi ajuns, Toată sămânța omenească Are să-nceapă să bocească. În timpurile care vin, Așa se va-ntâmpla – Amin – Când se-mplinește-acest cuvânt.