Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 22:41 - Biblia în versuri 2014

41 Apoi, Iisus S-a-ndepărtat, Puțin, de ei, a-ngenunchiat Și a-nceput, în rugăciune, Aceste vorbe a le spune:

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

41 Apoi S-a retras de lângă ei, cam la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și Se ruga,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

41 Apoi S-a depărtat de ei la distanța la care ajungea o piatră aruncată cu mâna. Acolo a îngenuncheat și a început să Se roage.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

41 [Isus] s-a îndepărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, punându-se în genunchi, se ruga, spunând:

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

41 Iar El s-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, îngenunchind, se ruga:

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

41 Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage,

Onani mutuwo Koperani




Luca 22:41
9 Mawu Ofanana  

Apoi, puțin, S-a-ndepărtat, S-a prăbușit și S-a rugat: „Tată, iată a Mea dorință: Te rog, dacă e cu putință, Îndepărtează ăst pahar, Ce Mi-a fost dat, de Mine; dar, Nu vrerea-Mi fie-nfăptuită, Ci voia-Ți, vreau a fi-mplinită.”


Apoi, puțin, S-a-ndepărtat Și, la pământ, S-a aruncat, Rugându-Se, de-i cu putință – Și pe a Tatălui voință – Să fie-ndepărtat, de El, Paharul ceasului acel.


Deci, Fariseu-n rugăciune, În sine, a-nceput a spune: „O, Dumnezeul meu Cel Sfânt, Îți mulțumesc, că eu nu sânt La fel ca alții: hrăpăreți Și preacurvari, răi, ori nedrepți, Sau ca acest vameș sărman!


În ăst timp, vameșul ședea, Deoparte, și nu îndrăznea Nici să-și ridice ochi-n sus, Ci s-a bătut în piept și-a spus: „O, Doamne, Tu care ești Sfânt, Ai milă! Păcătos, eu sunt!”


Când a sfârșit, a-ngenuncheat Și, împreună, s-au rugat.


Când zilele s-au împlinit, Pe drumul nostru am pornit, Iar ucenicii, cu soții, Precum și cu ai lor copii, Venit-au de ne-au însoțit, Până cetate-am părăsit.


Apoi, el a îngenunchiat Și, cu glas tare, a strigat: „Te rog, îi iartă, Domnul meu! Iar de păcatu-acesta greu, Nu ține seamă!” A sfârșit Ruga și-apoi, a adormit.


Petru ceru a fi lăsat Singur; apoi, a-ngenunchiat, Ca să se roage, Domnului. Sfârșind, s-a-ntors și, trupului, I-a poruncit, cu îndrăzneală: „Tabita, chiar acum, te scoală!”


El este Cel ce S-a vădit Că, pe pământ, când a trăit – Deși aduse cereri multe Către Acel cari, să-L asculte, Putea mereu, cu lacrimi mari Și-asemeni, cu strigăte tari, Putând să fie izbăvit De moarte, că necontenit, Tatăl din cer L-a ascultat, Căci în evlavie-a umblat –


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa