Luca 21:37 - Biblia în versuri 2014

³⁷ În fiecare zi, ședea Iisus, în Templu, și dădea Învățătură, gloatelor. În Muntele Măslinilor, Apoi, spre seară, se ducea, Și-acolo, noaptea-Și petrecea.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁷ În fiecare zi Isus îi învăța pe oameni în Templu, iar în fiecare seară ieșea și Își petrecea noaptea pe muntele numit „al Măslinilor“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁷ În timpul zilei, Isus învăța poporul în (apropiere de) templu; iar noaptea Se ducea și stătea pe Muntele măslinilor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁷ În fiecare zi învăța în templu, iar noaptea ieșea și o petrecea pe muntele numit „al Măslinilor”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁷ Ziua stătea în Templu şi îi învăţa, iar noaptea mergea pe Muntele numit al Măslinilor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁷ Ziua, Isus învăța pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă Muntele Măslinilor.

Luca 21:37 Mawu Ofanana

Zaharia 14:4

Pe muntele Măslinului, Va sta piciorul Domnului În ziua ‘ceea, negreșit. Muntele e la răsărit, Privind din înălțimea lui Fața Ierusalimului. Muntele fi-va despicat. În două el va fi tăiat: O parte către răsărit, Iar alta către asfințit Și se va face-o vale mare. Jumate muntele-apoi are Spre miazănoapte-a se lăsa, Iar cealaltă parte a sa, Spre miazăzi va fi lăsată.

Matei 21:1

Pe muntele Măslinilor, Din rândul ucenicilor – Sosind – Iisus, doi a ales Și, înainte, i-a trimes: „Suntem lângă Ierusalim Și, în curând, o să sosim, În Betfaghe. ‘Naintea noastră,

Matei 21:17

Și în Betania-a plecat. Cu-ai Săi, acolo, a rămas – În noaptea ‘ceea – de au mas.

Matei 26:30

După ce masa au sfârșit, Cântul de Paști, obișnuit, Cu toții l-au cântat în cor. Spre muntele Măslinilor,

Matei 26:55

Apoi, S-a-ntors ca să privească Adunătura omenească, Pe-a cărei mână, a-ncăput. Când plini de ură i-a văzut, Pe cei din juru-I, le-a vorbit: „Voi, după Mine, ați ieșit, Armați cu săbii și ciomege, Ca după-un călcător de lege – De parcă aș fi un tâlhar – Ca să Mă prindeți. Uitați dar, Că-n toate zilele, ședeam În Templu, unde, învățam Noroadele. Iată, mereu, În al vost’ mijloc, am fost Eu, Și-atunci, nu M-ați întemnițat.

Marcu 11:12

Când, din Betania-au pornit, În zori, Iisus a flămânzit.

Marcu 11:19

Când înserarea se-așternea, Iisus, cetatea, părăsea.

Marcu 14:49

Că-n toate zilele ședeam, În Templu, unde învățam Noroadele. Iată, mereu, În al vost’ mijloc, am fost Eu, Și totuși, nu M-ați arestat. Toate, acum, s-au întâmplat, Să se-mplinească ce s-a zis, Și ce-n Scriptură a fost scris.”

Luca 19:29

Când spre Ierusalim, mergea Iisus și se apropia De-ale Betaniei hotare – Lângă Betfaghe – iar, în zare, Se arata-naintea lor Chiar Muntelui Măslinilor, Doi ucenici, El a chemat,

Luca 19:37

Din Muntele Măslinilor, Către Ierusalim, mergea Gloata, care Îl însoțea. Atuncea, ucenicii Lui Laude-adus-au, Domnului, Pentru minunile făcute, Chiar sub ai lor ochi, petrecute.

Luca 19:47

În fiecare zi, mergea Iisus, la Templu. Mulți veneau Și-nvățătura-I ascultau, Uimiți. Doar preoții cei mari, Bătrânii și-ai lor cărturari, Se sfătuiau, fără-ncetare, Cătând vreun mijloc să-L omoare;

Luca 22:39

Iisus, afară, a ieșit. De-ai Săi discipoli, însoțit, S-a îndreptat, încetișor, Spre Muntele Măslinilor.

Ioan 12:1

Doar șase zile-i despărțea, De Paști, când, în Betania, La Lazăr – cel ce-a fost trezit, Din moarte – Domnul a venit.

Ioan 18:2

Dar vânzătorul cunoștea Grădina, pentru că Iisus, De multe ori, pe-ai Săi i-a dus, În locu-acel, când le-a vorbit.

Fapte 1:12

Ei, spre Ierusalim, apoi, Luară drumul, înapoi, Din Muntele Măslinilor. Ajuns-a, iute, ceata lor, Căci muntele – așa cum știm – E chiar lângă Ierusalim, Cam la lungimea drumului, Din zilele Sabatului.