Luca 21:34 - Biblia în versuri 2014

³⁴ La voi înșivă să vegheați Și, ne-ncetat, seama luați, Să țineți inimile treze, Să nu vi se îngreuneze De mult prea multă îmbuibare, De băutură și mâncare, De grijile vieții aceste, Ca nu cumva, fără de veste, Să vină acea zi apoi, Să năvălească peste voi.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁴ Fiți atenți la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare, cu beții și cu îngrijorările vieții și, astfel, ziua aceea să vină asupra voastră pe neașteptate,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁴ Pentru ca acea zi să nu vă surprindă (nepregătiți), fiți atenți la inima voastră, să nu ajungă încărcată de îmbuibare cu mâncare și băutură și să fie preocupată cu îngrijorările vieții cotidiene.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁴ Aveți grijă de voi înșivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beție și grijile vieții, iar ziua aceea să se abată asupra voastră pe neașteptate,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁴ Aveţi grijă de voi înşivă să nu vi se îngreuneze inimile în necumpătare, beţii şi în grijile vieţii, iar ziua aceea să se abată asupra voastră fără veste,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁴ Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură și cu îngrijorările vieții acesteia, și astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.

Luca 21:34 Mawu Ofanana

Geneza 19:32

Haidem, cu vin, să-l îmbătăm Pe tata, și să ne culcăm Cu el. Așa de procedăm, Sămânța o să ne-o păstrăm.”

Geneza 19:35

Pe Lot, din nou, l-au amețit Cu vin, încât nu a simțit Când cea mai mică s-a culcat Cu el, și nici când a plecat.

Geneza 27:14

Iacov s-a dus de a luat, Doi iezi din turmă, și i-a dat Mamei apoi, să îi gătească Și pe Isac să îl servească.

Psalmi 35:8

Prăpădul să-i năpăstuiască, Pe ne-așteptate să-i lovească Și-n lațul ce a fost întins, Al lor picior să fie prins! În groapa lor, chiar ei să cadă, Pieirii să-i ajungă pradă!

Proverbe 21:4

Priviri trufașe aruncate Și inimile îngâmfate E candela ce li s-a dat Răilor, plină cu păcat.

Proverbe 23:20

Să nu stai printre-aceia care Beau și se-mbuibă cu mâncare,

Qohelet 9:12

Căci omul, ceasul, nu îl știe, Năpasta când are să vie Să îl lovească, fără veste, Ci el sărmanul la fel este Ca păsările în laț prinse, Ca pești-n mrejele întinse Căzuți numai din întâmplare.

Isaia 28:7

Însă și ei sunt clătinați, De aburii de vin purtați Și amețit e fiecare, Căci bea o băutură tare. Și preoții și-aceia cari Proroci sunt, de băuturi tari Sunt îmbătați și-s stăpâniți De vin, căci umblă amețiți. Se clatină când prorocesc. Când judecă, se poticnesc.

Osea 4:11

Curvia-ntâi și-apoi la fel, Mustul – alăturea de el Având tăria vinului – Răpesc mințile omului.

Levitic 10:9

„Să știi că nu vă e permis – Nici ție și de-asemenea, Nici fiilor tăi – de a bea Vinuri, defel; sau vreo licoare Sau băuturi amețitoare Atuncea când o să intrați, În cort. Deci seama să luați Și, tot mereu, atenți să fiți, Dacă nu vreți ca să pieriți! Această lege – pentru voi, Și pentru cei care, apoi, Pe urma voastră au să vie – Veșnică trebuie să fie!

Matei 13:22

Bobul din spini e potrivit Cu omul care-a auzit Cuvântul, însă n-a luat Seama, lăsându-L înecat În visele averii lui Și-a-ngrijorării veacului.

Marcu 13:9

În mâinile oamenilor, Voi veți ajunge. Să luați, Seama, la voi și să vegheați, Căci veți fi duși în judecată, Și-n sinagogi au să vă bată. Duși fi-veți, fără nici o vină – Ci numai din a Mea pricină – În fața dregătorilor Și chiar a împăraților, Să le slujiți de mărturie.

Marcu 4:19

Seama, lăsându-L înecat În mrejele averii lui Și-a-ngrijorării veacului.

Luca 10:41

„Tu, Marto, te îngrijorezi, Pentru prea multe; însă, vezi,

Luca 12:40

Și voi, mereu, gata să fiți, Că-n ceasu-n care nu gândiți, Veni-va Fiul omului! Vegheați, în așteptarea Lui!”

Luca 17:3

La voi înșivă, să luați Seama și-atent să vă purtați! Când al tău frate a greșit Și-n contră-ți a păcătuit, Du-te de-l mustră, după care – De-i pare rău – îi dă iertare.

Luca 21:35

Când timpul se va împlini, Ziua aceea va veni, Prinzând fața pământului Și pe locuitorii lui, Precum un laț. De-aceea, Eu

Luca 21:8

„Luați seama!” – zise Iisus – „Să nu vă pomeniți, cumva, Că vă înșeală cineva! Mulți vor veni-n Numele Meu, Spunându-vă: „Hristos sunt Eu!” „Timpu-i aproape!” Nu-i credeți, Iar după ei, să nu mergeți!

Luca 8:14

Bobul din spini e potrivit, Cu omul care-a auzit, Cuvântul, însă, n-a luat Seama, lăsându-L înecat De grijile nenumărate, De bogățiile-adunate, De tot ce dă, vieții, plăcere. Astfel, Cuvântul, în om, piere, Fără ca El să fi rodit.

1 Corinteni 5:11

Când vă scriam, eu m-am gândit Să n-aveți legătură dar, Cu oamenii care – măcar Că își zic „frați” – se dovedesc Că sunt curvari, sau lăcomesc La bani, sau sunt închinători La idoli, ori defăimători, Sau hrăpăreți, ori pot să fie Cuprinși de patimi de beție. Cu oamenii acești, dragi frați, Nu trebuie nici să mâncați.

1 Corinteni 6:10

Hoți, sau cu patimi de beție, Ori lacomi și defăimători, Sau hrăpăreți și-asupritori, Să poată ca să moștenească Împărăția cea cerească – Pe care-o are Dumnezeu – Spre a o stăpâni, mereu.

Galateni 5:20

De-a idolilor venerare, De vrajbe, certuri și mânie, Precum și de vrăjitorie, De ne-nțelegeri, dezbinări, Zavistii multe și certări Între partidele formate.

Deuteronom 29:19

Nimeni, după ce-a auzit Cuvintele ce s-au rostit – Cuvintele ce s-au aflat În legământul încheiat Cu jurământ – să n-aibă gând Ca să se laude, zicând: „Iată, de-acum, voi avea pace, Indiferent de ce voi face, Chiar dacă, să urmez aș vrea, Pornirea din inima mea, Chiar dacă setea o să-mi fie Astâmpărată în beție.”

Filipeni 4:6

Deci, de nimic – dragii mei frați – Nicicând, să nu vă-ngrijorați. În orice lucru, tot mereu, Aduceți-I lui Dumnezeu, La cunoștință, cererea Pe care voi o veți avea, Alături de mulțumiri multe Și rugăciuni, ca să v-asculte.

Evrei 12:15

Seamă luați, bine, mereu: Din harul de la Dumnezeu, Să nu se-abată nimenea, Ca nu cumva lăstari să dea Vreo rădăcină cari s-adune, În ea, multă amărăciune, Ce va aduce tulburare Și întristări, la fiecare, Și-apoi, de ea – mulți dintre frați – Să se trezească, întinați.

2 Petru 3:10

Să știți că ziua Domnului, Este asemeni hoțului, Cari vine pe nepregătite. În acea zi, vor fi topite De o căldură-ngrozitoare – De-o arșiță dogoritoare – Acele trupuri care sânt Cerești; acest întreg pământ – Cu tot ce e pe el aflat – Va arde-n focul ațâțat. Și cerurile-au să dispară: Cu troznet mare, au să piară.

2 Petru 3:14

De-aceea, prea iubiților, Fiindcă așteptați, cu dor, Aceste lucruri, vă siliți, Ca-n fața Lui, aflați să fiți, Fără prihană, fără vin, Și-n pace, când El va să vină.

Revelația 3:3

Să-ți amintești ce ai primit Și ce anume-ai auzit! Te pocăiește și, să știi, Pe-acelea, bine, să le ții! De-acum, de n-ai să veghezi bine, Ca hoțul, voi veni la tine, Căci n-ai să știi ceasul în care, În casa ta, Eu voi apare.

1 Samuel 25:36

Abigail l-a părăsit, Pe David și a revenit La casa lui Nabal, de-ndat’, Tocmai atunci când el a dat O masă celor ce-l slujesc – Ca un ospăț împărătesc. Vesel, Nabal se dovedea, Căci băutura-l amețea. Abigail, nimic, nu-i spuse, Despre tot ceea ce făcuse.