Vorbitu-ți-a în acest fel: „Pe omu-acesta, negreșit, Să-l scrieți ca fiind lipsit De fii și fiice, un om care, Parte de bine-n viață n-are, Căci el, urmași, nu o să vadă, Ca pe-al lui David jilț să șeadă! Nici un urmaș nu o să-i fie Pe al său scaun de domnie, Ca să ajungă domnitor Peste al lui Iuda popor.”
Atunci, când întâmpla-se-va, Ca să se culce cineva, Cu-a sa mătușă, negreșit, Că acel om a dezvelit, A unchiului său, goliciune. Păcatul săvârșit, pot spune Că va fi aspru pedepsit: Fără urmași, vor fi murit.
„Învățătorule, a scris Moise, că de-ntâmpla-se-va Și o să moară cineva, Fără să fi avut copii, Atuncea, fratele său – știi – Va trebui să se însoare Cu văduva acelui care Murit-a și să îi ridice Urmași – căci Moise așa zice.