Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 2:47 - Biblia în versuri 2014

47 Toți s-au mirat, ce-nțelepciune, Putea, Acel băiat s-adune.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

47 Toți cei care-L auzeau se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

47 Toți cei care Îl auzeau, rămâneau foarte surprinși de perspicacitatea Lui și de răspunsurile pe care le oferea.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

47 Toți cei care îl ascultau se mirau de înțelepciunea și de răspunsurile lui.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

47 Toţi cei care îl auzeau erau uluiţi de priceperea şi răspunsurile lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

47 Toți care-L auzeau rămâneau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui.

Onani mutuwo Koperani




Luca 2:47
13 Mawu Ofanana  

Mai învățat eu mă vădesc, Decât se-arată toți acei Cari sunt învățătorii mei, Căci mă gândesc, neîncetat, La ceea ce m-ai învățat.


Și-acasă, S-a înapoiat. În sinagogi, El a intrat, Să-mpartă-nvățătura Lui, Cu dragoste, norodului. Acei care Îl ascultau, Nedumeriți, se întrebau: „De unde-i astă-nțelepciune, În toate câte ni le spune? Și-apoi, minunile aceste… În ce fel, El le săvârșește?


Acei care Îl ascultau, Uimiți, de vorbele-I, erau.


După această cuvântare, Noroadele au fost uimite De-nvățăturile primite,


Toți oamenii uimiți erau, De-nvățătura ce-o primeau, De la Iisus, pentru că El Îi învăța ca și Acel Care stăpân e pe putere. Cu toții fost-au de părere, Că nici un cărturar vreodat’, Asemeni Lui, n-a cuvântat.


Aceste vorbe n-au plăcut Preoților cei mai de seamă, Și nici vorbirea, fără teamă, A lui Iisus, nu le-a priit; De-aceea, ei s-au sfătuit, Cu cărturarii, și-ncercau Să-L prindă, însă, se temeau De furia norodului, Vrăjit de-nvățătura Lui.


Căci, de Sabat, a vrut să iasă, Să-mpartă-nvățătura Lui, În sinagogi, norodului. Acei care Îl ascultau, Uimiți, mereu, se-ntrebau: „De unde-i astă-nțelepciune, În toate câte ni le spune?! Și-apoi, minunile aceste… În ce fel, El le săvârșește?!


Toți cei care au ascultat Vorbele lor, s-au minunat.


Din nou. Cetate-au scotocit, Trei zile-n șir. Când L-au zărit, Copilu-n Templu se găsea Și-n jur, învățători, avea. Atent, în mijlocul lor, sta Și vorba, El le-o asculta. Apoi, le-a pus la fiecare, Din cei prezenți, câte-o-ntrebare.


De bine, oameni-L vorbeau Și, foarte mult, se minunau De vorbele-I pline de har, Sfârșind prin a se-ntreba: „Dar, Oare, acest Învățător, Nu este-al lui Iosif fecior?”


Uimiți erau, peste măsură, De marea Lui învățătură, Toți cei ce-n Templu, se găseau Și vorbele Îi ascultau.


Iudeii, toți, se minunau: „Cum poate-Acest om”, se-ntrebau, „Să fie-atât de învățat, Când, nici o școală, n-a urmat?!”


Pe Acel om?!” Aprozi-au spus: „Pe nimeni n-am mai auzit, Vreodat’, ca El, să fi vorbit. Astfel de om, n-am mai văzut.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa