Luca 2:34 - Biblia în versuri 2014

³⁴ Apoi, i-a binecuvântat, Iar Simeon s-a îndreptat Către Maria și i-a spus: „Fiul pe care L-ai adus, Spre prăbușirea unora Și ridicarea altora, Are să fie-n Israel. Un semn, urmează, a fi El, Ce va stârni împotrivire.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁴ Simeon i-a binecuvântat și i-a zis Mariei, mama lui Isus: „Iată, Acesta este destinat să fie motivul căderii și al ridicării multora în Israel și să fie un semn care va stârni împotrivire,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁴ Acesta i-a binecuvântat și a zis mamei Lui care se numea Maria: „Acest Copil este destinat să fie cauza căderii și a ridicării multora din Israel. El va fi remarcat prin opoziția pe care o va suporta din partea oamenilor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁴ Simeón i-a binecuvântat și i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora în Israél și ca semn de contradicție –

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁴ Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, copilul acesta este pus spre căderea şi ridicarea multora în Israel şi va fi un semn care va stârni împotrivire.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁴ Simeon i-a binecuvântat și a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbușirea și ridicarea multora în Israel și să fie un semn care va stârni împotrivire.

Luca 2:34 Mawu Ofanana

Geneza 14:19

Și lui Avram, astfel i-a spus: „Să fie binecuvântat Avram, de Domnul, ne-ncetat, De Prea Înaltul Dumnezeu, De Cel care e viu mereu, De Ziditorul cerului Precum și al pământului!

Geneza 47:7

Iosif – de Iacov însoțit – S-a dus, cum i s-a poruncit, La Faraon. Când, la palat – Iacov – l-a binecuvântat,

Exodul 39:43

Moise, la toate, s-a uitat. Cu-atenție le-a cercetat Și-apoi, în urmă, a văzut Cum că întocmai s-a făcut Totul, așa cum a dorit, Precum Domnul a poruncit. Când a sfârșit de cercetat, Moise i-a binecuvântat.

Isaia 8:18

Eu și copiii mei, la fel, Semne suntem, în Israel, Din partea Celui cari mereu E al oștirii Dumnezeu, Avându-Și locuința Lui, În muntele Sionului.

Osea 14:9

Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”

Matei 11:19

Ioan. Acuma, a venit Al omului Fiu. N-a postit, Ci a mâncat și a băut. De-aceea, voi, când l-ați văzut, Ați spus că „Este-un băutor De vinuri și un mâncător, Prieten al vameșilor, Precum și-al păcătoșilor.” Totuși, înțelepciune-a fost Îndreptățită-n al ei rost.”

Matei 12:46

Iisus vorbea norodului, Când mama și cu frații Lui Sosiră-n acel loc. Stăteau Și un prilej bun căutau, De a-I vorbi. La El s-a dus,

Matei 21:44

Zdrobit e cel ce va cădea, Pe-această piatră, chiar de ea! Cel peste care a picat Piatra, acela-i spulberat!”

Matei 27:63

„Doamne, iată că am uitat – Acuma doar, ne-am amintit – Înșelătoru-a pomenit Spunând, pe când încă, trăia: „A treia zi, voi învia!”

Luca 2:35

Iată, îți dau acum de știre, Că sufletu-ți va fi străpuns De-o sabie, gândul ascuns – În inima multor, dosit – Fiind astfel descoperit.”

Ioan 3:20

Cel care, răul, săvârșește, Raza luminii, o urăște Și, niciodată, n-o să vină, Să se arate, în lumină, Pentru ca răul făptuit, Să nu fie descoperit;

Ioan 5:18

Iudeii, când L-au auzit, Și mai mult, moartea, I-au dorit, Pentru că El a dezlegat, Ziua lor, sfântă, de Sabat, Și pentru că zicea, mereu, Că Fiu Îi e, lui Dumnezeu, Făcându-Se – prin vorba Lui – Deopotrivă, Domnului.

Fapte 13:45

Văzând mulțimea adunată, Iudeii, iute, s-au umplut De pizmă și au început, Contra lui Pavel, să vorbească Și chiar să îl batjocorească.

Fapte 17:6

Furioși, pentru că nu-i aflară, Pe Iason, ei îl înhățară Și pe câțiva frați. I-au luat Și-n grabă i-au înfățișat, ‘Naintea dregătorilor, Strigând apoi, în fața lor: „Oameni-acești-au răscolit Întreaga lume, și-au venit, Acum, și-aici! După cum știți,

Fapte 24:5

Că omu-acesta, negreșit, Este o ciumă; plănuiește Rele, mereu, și-i răzvrătește Pe toți Iudeii care sânt, Azi, risipiți pe-acest pământ. De-asemeni, el e cel mai mare, Între Nazarineni – cel care,

Fapte 28:22

Însă, am vrea să auzim Părerea ta, pentru că știm Cum că partida ta stârnește, În orice loc unde vorbește, Numai împotrivire mare.”

Fapte 4:26

Iată că orice domnitor, Precum și-ai lumii împărați, Unitu-s-au și-s răsculați – Toți – împotriva Domnului Și împotriva Unsului – Al Unsului, Alesul Său.”

Fapte 6:7

Mereu, mai mult se răspândea Cuvântul Domnului. Sporea Și rândul ucenicilor. Intrară, în numărul lor, Mulți oameni, din Ierusalim. De asemeni, preoți mai găsim – În acea vreme – că veneau Și-astă credință-mpărtășeau.

Romani 9:32

De ce? Israel – se-nțelege – N-a căutat-o prin credință, Ci prin a faptelor putință. Ei s-au lovit – prin a lor fire – De piatra cea de poticnire,

1 Corinteni 1:23

Dar eu v-am propovăduit Doar pe Hristos Cel răstignit. Pentru Iudei, El se vădește Prilejul care-i poticnește, Iar pentru Neamuri, nebunie Se dovedește ca să fie.

Evrei 7:1

„Melhisedec, e-adevărat, Că în Salem, e împărat Și-apoi, preot este, mereu, Al Prea ‘Naltului Dumnezeu. El e cel cari, l-a-ntâmpinat Pe-Avram, pe când s-a înturnat De la măcelul săvârșit, Când pe-mpărați i-a biruit. Atunci, Melhisedec acel, L-a binecuvântat pe el

Evrei 7:7

Primește binecuvântare Cel mic doar, de la cel mai mare – Lucrul acesta-i cunoscut, De către toți, de la-nceput.

1 Petru 4:14

Dacă sunteți batjocoriți, Pentru-al Său Nume, fericiți Trebuie ca să fiți apoi. Ferice dar, este de voi, Pentru că Duhul Domnului – Adică Duhul slavei Lui – Se odihnește, peste voi.

1 Samuel 2:20

Preotul Eli – pe Elcana Și pe a lui soție, Ana – I-a binecuvântat și-a spus: „Să facă Domnul Cel de Sus, Ca prunci să ai cu-a ta soție, Și-nlocuit, astfel, să fie Fiul pe cari l-a-mprumutat Ea, Domnului, cum a jurat.” Ana, cu al ei soț, apoi, Au mers acasă, înapoi.