Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 2:15 - Biblia în versuri 2014

15 După ce îngerii s-au dus, Păstorii, între ei, și-au spus: „Haidem, cu toți, la Betleem, Acum, degrabă, să vedem Tot ceea ce ne-a fost făcut, De către înger, cunoscut!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 După ce îngerii au plecat de la ei în Ceruri, păstorii și-au zis unii altora: „Să mergem acum la Betleem și să vedem lucrul acesta care s-a întâmplat și pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 După ce s-au întors îngerii în cer, păstorii au vorbit astfel între ei: „Să mergem la Betleem, ca să vedem personal lucrurile pe care ni le-a revelat Iahve.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Când îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii și-au spus unii către alții: „Să mergem până la Betleém și să vedem acest cuvânt care s-a făcut și ce ne-a făcut cunoscut Domnul!”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

15 După ce îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii îşi spuneau între ei: „Să mergem la Betleem să vedem cele ce s-au petrecut acolo după cum ne-a înştiinţat Domnul.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alții: „Haidem să mergem până la Betleem și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul.”

Onani mutuwo Koperani




Luca 2:15
12 Mawu Ofanana  

Ilie, din Ghilgal, pornise, Iar Elisei îl însoțise. Domnul, atuncea, a voit Să îl ridice, negreșit, La cer. Printr-un vârtej de vânt, El l-a luat de pe pământ.


Singuri, pe drum, cei doi erau. Mergeau agale și vorbeau, Când din înalturi a venit Un car, din flăcări întocmit, Iar caii care îl trăgeau, De-asemeni, tot de foc, erau. Uimit sta Elisei, pe loc, În timp ce carul cel de foc, Într-un vârtej de vânt l-a dus, Pe-al său stăpân, în ceruri, sus.


Lucrările Lui Dumnezeu, Mari se vădesc a fi, mereu. Ele sunt mari și minunate Și-ntotdeauna-s cercetate De-aceia care le găsesc De preț și care le iubesc.


El zise: „Mă întorc îndată, Să văd această minunată Vedenie – ce e cu ea, Și pentru ce rugul ardea, Și-arde și-acum, necontenit, Fără să fie mistuit.”


Regina de la miazăzi Se va scula în acea zi, Lângă ăst neam. Asemenea, Îl va învinui și ea, Căci dintr-un capăt de pământ, Pentru-al lui Solomon cuvânt – Când auzit-a ce se spune Despre a lui înțelepciune – Să îl asculte, a venit. Voi, însă, nu v-ați pocăit, Deși aici, e Unul care E, decât Solomon, mai mare.


„Slăvit fie Domnul, mereu, În locuri ce prea-nalte sânt! Pacea coboare pe pământ, Peste întreg cuprinsul lui, Între oamenii Domnului!”


La drum, îndată, au pornit Și, precum îngeru-a vorbit, Găsiră Pruncul, așezat În iesle. El era vegheat De Iosif și de mama Lui.


Încă vorbind, s-au despărțit, Iisus fiind, la cer, răpit.


Cari după ce S-a înălțat La ceruri, sus, S-a așezat, Apoi, la dreapta Domnului Și Și-a supus tăriei Lui, Puteri, și orice stăpânire, Pe îngeri și întreaga fire.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa