Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 19:41 - Biblia în versuri 2014

41 Lângă cetate, S-a oprit Iisus și-apoi, a-nvăluit, Cuprinsul ei, într-o privire, Plângând, pentru acea zidire.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

41 Când S-a apropiat de oraș și l-a văzut, Isus a plâns pentru el,

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

41 Când s-a apropiat, văzând cetatea, [Isus] a plâns pentru ea,

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

41 Când s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

41 Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea

Onani mutuwo Koperani




Luca 19:41
14 Mawu Ofanana  

Apoi, prorocul l-a privit Pe Hazael, lung, și-a-nceput Să plângă-n sinea sa, tăcut.


Ai mei ochi plâng, pentru că iată Că Legea Ta este călcată.


La cei necredincioși, mereu, Cu mare scârbă privesc eu, Căci nu păzesc al Tău Cuvânt Care de-apururi este sfânt.


Când pe cei răi eu îi zăresc Că Legea Ta o părăsesc, Inima mea este cuprinsă De o mânie mare-aprinsă.


De-aceea zic: „Nu vă uitați La mine, ci să mă lăsați Să plâng amar. Nu stăruiți Mângâietori ai mei să fiți, Pentru necazul cel pe care Sărmanul meu popor îl are!


Domnul – atunci – Se va sălta Și iată că se va purta Așa după cum bine știm Că a făcut la Perațim. Se va stârni mânia Lui, Ca-n valea Gabaonului, Căci Își va împlini, pe dată – Atunci – lucrarea Lui ciudată Și lucrul nemaiauzit, Pe care El l-a pregătit.


Iar dacă voi vedea că încă N-am să fiu ascultat de voi, Pe-ascuns eu am să plâng apoi, Căci sunteți plini doar de mândrie Și pentru că în grea robie – Smulsă fiind din țara Lui – Va merge turma Domnului.


Tu știi, prea bine, cât de mult Voit-am eu să Te ascult. M-am dovedit ascultător Și am primit să fiu păstor. N-am vrut să vină, peste fire, Zilele de nenorocire. Doamne, Tu știi că – negreșit – Lucrul acest nu l-am dorit. Cuvintele spuse de mine Știute sunt de către Tine.


O, dacă era capul meu Cu apă plin, plângeam mereu. Ochii de mi-ar fi fost izvor De lacrimi pentru-al meu popor Și pentru morții cei pe care Fiica poporului îi are, Eu aș fi plâns, nemângâiat, Noapte și zi, neîncetat!


Cum, Efraim, să te predau? Israele, cum să te dau? Cum să îți fac ce e știut Precum că Admei i-am făcut? Cum aș putea să fac cu voi, Ca și cu Țeboimu-apoi? Inima, tare, Mi se zbate, Iar în lăuntru-Mi sunt mișcate Toate, de mila ce-o simțesc Când către tine Eu privesc.


El zise: „De-ai fi cunoscut! O, azi măcar, de-ai fi știut Acele lucruri, ce-ar putea, Pace și liniște, să-ți dea! Acum însă, ele-s ascunse De ochii tăi. Sunt nepătrunse!


În acest timp, Iisus plângea.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa