Luca 18:39 - Biblia în versuri 2014

³⁹ Iisuse!” Cei ce se aflau, În preajma sa, tot încercau Să îl oprească a striga, Dar el, mai tare, se ruga: „Fiu al lui David, milă ai! Tu poți, vederea, să îmi dai!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁹ Cei ce mergeau înainte, îl mustrau ca să tacă, dar el striga și mai tare: ‒ Fiul lui David, ai milă de mine!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁹ Cei care mergeau înainte, îl certau și îi cereau să tacă. Dar el striga mai tare: „Isus, fiul lui David, ai milă de mine!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁹ Cei care mergeau înainte îl certau ca să tacă, dar el striga și mai tare: „Fiul lui Davíd, îndură-te de mine!”.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁹ Cei care mergeau cu El l-au certat ca să tacă, dar el striga şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁹ Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el țipa și mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!”

Luca 18:39 Mawu Ofanana

Psalmi 141:1

Doamne, Te chem și strig la Tine. Vino degrabă, pân’ la mine! Să iei aminte, Domnul meu, Atunci când Te voi chema eu!

Matei 7:7

„Să cereți doar, și-o să primiți! Să căutați, și-o să găsiți! Vi se deschide de bateți, Căci, precum bine voi vedeți,

Matei 8:26

„De ce vă temeți în zadar, Voi, puțin credincioșilor?” – Le-a zis El, ucenicilor. După aceea S-a sculat, Vânturi și mare a certat, Încât apa s-a potolit Și liniștea s-a-nstăpânit.

Matei 9:27

Când de acolo a plecat, Doi orbi, în urmă-I, au strigat: „Ai milă, Fiu al Domnului!”

Luca 11:52

O, vai de voi, învățători Ai Legii, căci stăpânitori Sunteți, pe-a cunoștinței cheie! – Nimeni nu poate să vi-o ieie! – Pe-alții, să intre, nu-i lăsați, Dar nici voi nu vreți să intrați!”

Luca 18:1

Încă o pildă, le-a mai spus, Discipolilor Săi, Iisus, Voind – în ăst fel – a le spune, Că trebuie, în rugăciune – De vrei ca să fii ascultat – Să stăruiești, neîncetat, Să nu te lași, ci, tot mereu, Să-I înalți rugi, lui Dumnezeu.

Luca 18:15

Niște copii au fost aduși, Și lui Iisus, în față-I, puși, Spre-a-Și pune, mâna, peste ei. Dar ucenicii, pe acei, Cari, pe copii, i-au însoțit, Să-i certe, grabnic, s-au pornit.

Luca 18:38

Când orbul L-a simțit că vine, Strigat-a: „Ai milă, de mine,

Luca 18:40

Iisus, din drumu-I, S-a oprit, Iar celor ce L-au însoțit, Le porunci, ca orbu-acel, Să fie-adus, grabnic, la El. Când omul s-a apropiat, Domnul Iisus l-a întrebat:

Luca 19:39

Dar, Fariseii, la Iisus, Au mers, degrabă, și I-au spus: „Învățătorule, pe-ai Tăi Discipoli, să-i oprești! Ceartă-i!”

Luca 8:49

Pe când El, încă, mai vorbea, O slugă, a fruntașului, Venit-a și, stăpânului, Îi dete astă tristă veste: „A ta copilă nu mai este! E moartă. N-ai ce mai spera. Pe-nvățător, nu-L supăra, Căci nu mai e nimic a face.”

2 Corinteni 12:8

De trei ori, eu am stăruit, La Domnul meu – căci am dorit Să-mi ia acest țepuș ascuns –