Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 18:30 - Biblia în versuri 2014

30 Să nu primească, mult sporit, În ăst veac, tot ce-a părăsit. Apoi, în veacul viitor, Va trece omul muritor, Din viața sa vremelnică, În viața nouă, veșnică.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

30 și care să nu primească mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine, viață veșnică.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

30 va primi mai mult în această viață, iar în existența viitoare va beneficia de viața eternă.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

30 și care să nu primească cu mult mai mult în timpul de față, iar, în veacul care vine, viața veșnică”.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

30 şi care să nu fi primit mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine, viaţa veşnică.”

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

30 și să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viața veșnică.”

Onani mutuwo Koperani




Luca 18:30
19 Mawu Ofanana  

Domnul îi dete robului Său Iov, starea de la-nceput: Tot ce-nainte a avut. Deci îndoit i-a-napoiat, Tot ceea ce i-a fost luat.


Ce dulci se-arată pentru mine Cuvintele spuse de Tine! Căci pentru cerul gurii mele, Mai dulci sunt, decât mierea, ele!


Învățătura Ta să-mi fie Drept moștenire, pe vecie. Cu bucurie, umple ea, Neîncetat, inima mea.


Iubesc porunca Domnului, Mai mult de cât iubesc vreodat’ Tot aurul cere-i curat.


Mă bucur de al Tău Cuvânt Și foarte fericit eu sânt, Asemeni celui ce-o să-i cadă O mare bogăție, pradă.


Iată, mai mult se dovedește Că pentru mine prețuiește Legea, de gura Ta lăsată, Decât va prețui, vreodată, O mie de lucrări, bogate, Din aur sau argint turnate.


Cu mult mai mult e prețuit Decât averile-adunate De cei răi, cel neprihănit Cu tot puținul său avut.


Oricine spune-va, vreodată, Ceva-mpotriva Fiului, Iertat e de păcatul lui. Nicicând, însă, nu e iertat Cel ce-a vorbit necugetat – Potrivnic Duhului Cel Sfânt – De către Tatăl, pe pământ.


Și-n Siria îi merse vestea. Văzând minunile acestea, Cei sănătoși îi aduceau Pe-ai lor bolnavi. Se vindecau Cei îndrăciți sau slăbănogi, Lunaticii și cei ologi. Pe toți, Iisus i-a vindecat.


Căci este de puțin folos, Acea deprindere trupească; Însă, evlavia cerească, Mereu, este folositoare, Căci ale vieții viitoare, Făgăduinți, se află-n ea, Și are – de asemenea – Promisiunile de-acum, Pentru, al vieții noastre, drum.


Evlavia, când e-nsoțită De mulțumiri, e dovedită, Pentru acela ce o are, Izvorul unui câștig mare.


Să nu te temi dar, nicidecum, De ce vei suferi, pe drum, Căci diavolul va vrea apoi, Să-i ia pe unii dintre voi, Să-i vâre-n temniță și are Să-i pună, astfel, la-ncercare. În zece zile încheiate, Mare necaz se va abate, Asupra voastră, dar să știți Că trebuie să biruiți. Până la moarte, credincios, Să te areți, căci ne-ndoios, În felu-acesta, reușești, Cununa vieții, s-o primești.


Cel care are urechi bune, S-asculte-atent, ceea ce spune Duhul, Bisericilor: „Iată, Răsplata care-i va fi dată, Celui ce o să biruiască: Acela are să primească Mana ascunsă și, din ea, Ca să mănânce, va putea. O piatră albă, la sfârșit, Omul acel va fi primit. Un nume nou are să fie, În ea, săpat, pe care-l știe Numai acela cari, firește, Piatra aceea, o primește.”


Iată răsplata ce-o primește Cel care-n urmă biruiește: Acela va ședea, mereu, Cu Mine, pe scaunul Meu, Pe cari îl am, pentru domnie, Așa cum Mi-a fost dat și Mie, Când biruință-am câștigat; Cu al Meu Tată, Eu am stat, Pe al Său jilț împărătesc, Pe scaunul Lui cel ceresc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa