Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 17:26 - Biblia în versuri 2014

26 Când trăia Noe-n vremea lui, Și-acum – când Fiului omului E-aici – la fel are să fie.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

26 Așa cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

26 În zilele (dinaintea revenirii) Fiului Omului, se va întâmpla exact ca în vremea când trăia Noe:

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

26 Și așa cum a fost în zilele lui Nóe, tot așa va fi în zilele Fiului Omului:

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

26 Aşa cum a fost în zilele lui Noe, la fel va fi şi în zilele Fiului Omului:

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

26 Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel și în zilele Fiului omului:

Onani mutuwo Koperani




Luca 17:26
16 Mawu Ofanana  

Domnul văzu că „lucrul” Său E înclinat numai spre rău; Că răutatea omului E mare, iar inima lui


„De pe pământ, am să îl șterg, Pe acest om și am să merg Până la capăt: acum vreau, Din lume, tot ce-am pus, să iau! Iau vite, păsări, târâtoare – Tot ce-am făcut – căci rău îmi pare, De toate câte le-am zidit.” Atunci, pe Noe, l-a zărit.


Domnul, de Noe, S-a-ndurat Și milă, El i-a arătat.


Dar iată-n schimb, voi ce faceți: E – peste tot – doar veselie Și strigăte de bucurie! În orice loc, se taie oi Și se înjunghie mulți boi. Ospețe mari, oamenii țin. Carne mănâncă și beau vin, Spunându-și unul altuia: „Hai să mâncăm cât vom putea Și să bem vin – cât mai trăim – Pentru că mâine-o să murim!”


Apoi, spre ucenici, Iisus Și-a-ntors privirile și-a spus: „Veni-vor vremi, când o să vreți, O zi, ca asta, să vedeți, Din cele ce-au fost ale Lui – Ale Fiului omului – Însă, atunci, nu veți putea, Astfel de zile, a vedea.


Căci, precum fulgerul brăzdează, Cerul întreg, și-l luminează Până la marginile lui, La fel, și Fiul omului, Asemeni lui are să fie, Atuncea când are să vie.


Mai înainte ca să vie Potopul, toți mâncau și beau, Se măritau și se-nsurau, Până-n corabie-a intrat Noe. Dar, nimeni n-a băgat, De seamă, și-astfel, a venit Potopul, ce i-a înghițit, Pe oamenii de peste tot.


„Cine-i acela, dintre voi, Cari dacă are-un rob, la oi, Sau de lucrează la arat, Îi zice, când s-a înturnat, Din câmp: „Vino și intră-n casă Și-așează-te apoi, la masă”?


Vă spun că timpul se-mplinește Și le va face, în curând, Dreptate. Dar atuncea când Veni-va Fiul omului, Pe bulgărul pământului, Va mai găsi El vreo ființă, În care va mai fi credință?”


Cu Noe s-a-ntâmplat la fel: Tot prin credință-atunci când el, De Dumnezeu fost-a-nștiințat Despre ce-avea a fi urmat – Adică despre lucrul care Era, încă, în depărtare, Lucruri care nu se vedeau Pentru că-n viitor erau – De-o teamă sfântă însoțit, El, un chivot, a construit, Prin care, casa, și-a scăpat. Prin crezul ce l-a arătat, Pământul fost-a osândit, În timp ce el a moștenit Neprihănirea minunată, Cari prin credință este dată.


Dacă, de El, n-a fost cruțată Nici lumea veche, ci iertat A fost doar Noe și scăpat Din apele potopului – Cu încă șapte, dintre-ai lui – Atunci când Domnul a trimis Potopul care a ucis O lume de nelegiuiți; Noe – așa cum bine știți – Îi e propovăduitor, Neprihănirii, fraților.


Și că acea lume, luată Din ape, fost-a înecată, Încât, prin ape, a pierit Tot ce era, atunci, zidit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa