Luca 17:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Odată, aste vorbe-a spus, Către-ai Săi ucenici, Iisus: „Vă spun, ca să aveți știință, Precum că e cu neputință, Prilejul de păcătuire, Ca să nu vină. S-aveți știre, Că vai va fi de-acela care, Pentru prilej, este cărare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Le-a zis apoi ucenicilor Săi: ‒ Este imposibil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de acela prin care vin!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Isus le-a zis apoi discipolilor Săi: „Este imposibil să nu apară ocazii de păcătuire. Dar vai de acela prin care vin ele!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Apoi le-a spus discipolilor săi: „Este imposibil să nu vină scandalurile, dar vai celui prin care vin!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹ Iisus le-a spus ucenicilor Săi: „E cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcat, dar vai de cel prin care vin!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin!

Luca 17:1 Mawu Ofanana

Matei 16:23

Iisus a zis: „Napoia Mea, Satano! Căci a ta vorbire, O piatră-Mi e, de poticnire. Aceste gânduri, îți spun Eu, Că nu vin de la Dumnezeu, Ci sunt de-ale oamenilor.”

Matei 18:7

În fundul mării. Lume, vai! Vai, pentru că tu multe ai, Prilejuri de păcătuire, Căci așa este a ta fire. Dar vai de acel om, prin care, Păcatul, drum, în lume-și are.

Luca 16:31

Avram răspunse: „Fiul meu, Dacă de Moise – îți spun eu – Și de proroci, n-au ascultat, Atunci, chiar dacă, înviat, Unul din morți, are să fie – Și-apoi, la ei, are să vie, Spre a vorbi cu fiecare – Nu va găsi, la ei, crezare!”

Romani 14:13

„Deci haideți ca să încercăm, Pe alții, să nu-i judecăm. Mai bine e, dragii mei frați, Ca voi, atenți, să judecați, Mereu, ceea ce săvârșiți Voi înșivă, ca să nu fiți O piatră pentru poticnire – Prilejul de păcătuire – Pentru al vostru frate, care Nu este ca și voi de tare.

Romani 16:17

„Vă-ndemn dar, fraților, să știți Ca tot mereu să vă feriți De-aceia cari fac dezbinare Și au stârnit, doar, tulburare, Față de-o-nvățătură dată Vouă, și cari e-adevărată. Vă sfătuiesc dar, dragii mei, Ca să vă depărtați de ei.

1 Corinteni 10:32

Să nu fiți, prin a voastră fire, Prilejul de păcătuire, Aflat în calea Grecilor, Precum și a Iudeilor, Sau a Bisericii, pe care, Al nostru Dumnezeu o are.

1 Corinteni 11:19

Pentru că trebuie, apoi, A fi partide, între voi, Căci doar așa, pot ca să vină Toți cei găsiți buni, la lumină.

1 Corinteni 8:13

De-aceea, dacă o mâncare, Pe unul din ai mei frați, are Să îl aducă, în păcat, Atuncea – carne – niciodat’, N-am să mănânc, să nu găsească Prilej, ca să păcătuiască.”

1 Timotei 4:1

„Dar Duhul spune lămurit, Că-n vremurile de sfârșit, Unii se lasă de credință Și vor găsi de cuviință Să se lipească, cu ardoare, De Duhurile-nșelătoare, De-nvățătura dracilor, Urmând, astfel, cărarea lor;

Revelația 2:14

Însă doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine, niște oameni stau, Cari, altă-nvățătură, au. Asemeni lui Balaam, ei fac – Acela care, pe Balac, În așa fel l-a învățat, Încât, prin el, a așezat O piatră-n care, negreșit, Israelul s-a poticnit; Mâncând din lucrurile-oprite – Ce pentru idoli sunt jertfite – Ajuns-a, după cum se știe, Să se dedeie la curvie.

Revelația 2:20

Însă, doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine-i o femeie-aflată, Cari, Izabela, e chemată. Drept prorociță, ea ar vrea – Printre ai tăi – ca să se dea, Iar tu o lași să dea povețe, Robilor Mei, și să-i învețe Să se dedeie la curvie, Și-n urmă – după cum se știe – Mănâncă lucrurile-oprite, Cari, pentru idoli, sunt jertfite.