Luca 15:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Fiul i-a zis: „Sunt vinovat! Știu, tată, c-am păcătuit, Față de tine, și-am greșit Și împotriva cerului. Iertare – pentru mine – nu-i, Căci m-am purtat ca un nemernic. Al tău fiu, să mă chem, nu-s vrednic!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²¹ Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta și nu mai sunt demn să fiu numit fiul tău!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Fiul i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta. Nu mai merit să mă numesc fiul tău.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Atunci, fiul i-a spus: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău».

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²¹ Atunci, fiul i-a zis: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’

Luca 15:21 Mawu Ofanana

Iov 33:27

În fața semenilor lui, Va cânta slavă Domnului Zicând: „Eu am păcătuit, Dar Domnul nu m-a pedepsit! Iată, dreptatea am călcat Și totuși, Domnul m-a iertat,

Psalmi 143:2

Nu-mi face judecată mie, Căci nici un om nu e găsit, În fața Ta, neprihănit.

Psalmi 51:4

Doar împotrivă-Ți, negreșit, Și am făcut ce este rău. Știu însă că, din cerul Tău, Ai să rostești o judecată Și-aceasta dreaptă se arată.

Ieremia 3:13

Să recunoști că ai greșit, Că te-ai purtat nelegiuit, Că necredință-ai arătat Atuncea când ai alergat Să îți găsești alți dumnezei – Deși străini îți erau ei – Și că nu ai voit, mereu, Ca să asculți de glasul Meu.

Езекиел 16:63

Ca de trecut să-ți amintești, Să-ți închizi gura, să roșești Cuprinsă de rușinea ta Atunci când Eu îți voi ierta Toate pe câte le-ai făcut, Păcatele ce le-ai avut. Așa va fi, cum am zis Eu, Care sunt Domnul Dumnezeu,”

Luca 15:20

Îndată, el s-a și sculat Și, către casă, a pornit. Când, de departe, l-a zărit, Părintele s-a-nduioșat Și-n fața lui a alergat, Grăbindu-se, cât a putut. Pe-al său grumaz, el a căzut Și, cu mult drag, l-a sărutat.

Luca 15:22

Dar, tatăl său nu a mai stat Să îl asculte. A chemat, Robii, și a-nceput să spună: „Aduceți haina cea mai bună Și, pe-al meu fiu, să-l îmbrăcați. Inel, în deget, i-așezați, Și-ncălțăminte, în picioare!

Romani 2:4

Sau poate că disprețuiești Tu, bogățiile cerești, Ale îngăduinței Lui Și a răbdării Domnului, Care-i atât de-ndelungată? Dar, bunătatea arătată, De Dumnezeu, nu ți se pare, Că a-ndemnat, pe fiecare, Către o stare de căință, Adică înspre pocăință?

1 Corinteni 8:12

Dar dacă, astfel – dragilor – Voi, împotriva fraților, Ajungeți să păcătuiți Și-n al lor cuget slab, loviți, Păcătuiți, neîndoios, Chiar împotriva lui Hristos.