Luca 15:15 - Biblia în versuri 2014

¹⁵ De un locuitor, al țării, Care era mai înstărit, A mers, atunci, și s-a lipit. Omul, ca slugă, l-a luat Și, turmele de porci, i-a dat, În grijă, să i le păzească.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁵ S-a dus și s-a alipit de unul dintre cetățenii acelei țări, iar acesta l-a trimis pe câmpurile lui ca să-i pască porcii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁵ Atunci s-a angajat să lucreze pentru unul dintre locuitorii acelei țări. Acela l-a trimis pe câmpurile lui, să îi păzească porcii.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁵ Atunci s-a dus și s-a aciuat la unul dintre cetățenii acelei țări care l-a trimis la câmp să păzească porcii.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹⁵ Atunci s-a dus şi s-a aciuat pe lângă unul dintre locuitorii acelei ţări. Iar acela l-a trimis la moşia lui să-i păzească porcii.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁵ Atunci, s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.

Luca 15:15 Mawu Ofanana

2 Cronici 28:22

Pe când era mai strâmtorit Ahaz, iar, a păcătuit Față de Domnul, căci s-a dus

Exodul 10:3

Îndată, Moise și Aron Se duseră la Faraon, Și înaintea lui au spus: „Până când fi-vei nesupus? Cât ai să Mi te-mpotrivești? Când ai de gând să te smerești În fața Mea? Pe-al Meu popor, Din țara Egiptenilor, Să-l lași să plece, să-Mi slujească!

Isaia 1:5

Spuneți dar, ce pedepse noi Să vă mai dea Domnul, când voi, Neîncetat, vă dovediți Că sunteți tot mai răzvrătiți? Tot capul e bolnav și iată, Pe moarte inima se-arată!

Isaia 57:17

Din pricina păcatului Făcut de lăcomia lui, M-am mâniat și l-am lovit Și supărat, l-am părăsit. Atunci, el cari s-a arătat Drept răzvrătit, netulburat Văzutu-și-a de a lui cale, Cum i-a plăcut inimii sale.

Ieremia 5:3

„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”

Езекиел 16:52

Tu, cea care ai ușurat Vina care ți-a apăsat Surorile – căci am văzut Purtările ce le-ai avut – Suferă-acum, urmările Ce ți le dau purtările! Prin ceea ce ai săvârșit, Mai urâcioasă-ai devenit De cât au fost ele, vreodat’, Și-n acest fel le-ai ușurat, Căci a lor vină, bunăoară, A devenit mult mai ușoară. Acopere-te de rușine! Ocara vină, peste tine, Căci ușurat-ai vina care, Surorile-ți, apăsa tare!

Езекиел 16:63

Ca de trecut să-ți amintești, Să-ți închizi gura, să roșești Cuprinsă de rușinea ta Atunci când Eu îți voi ierta Toate pe câte le-ai făcut, Păcatele ce le-ai avut. Așa va fi, cum am zis Eu, Care sunt Domnul Dumnezeu,”

Nahum 3:6

Voi azvârli cu murdării, Asupra ta, așa să știi! Te înjosesc și de ocară Ajunge-vei, în orice țară.

Maleahi 2:9

„Am să vă fac disprețuiți Și o s-ajungeți înjosiți În fața-ntregului popor, Căci fețele oamenilor, Neîncetat, voi le priveați Atunci când Legea tălmăceați, Și pentru că nu ați păzit Căile ce le-am rânduit.”

Matei 7:6

Un lucru să mai țineți minte: La câini, să nu dați, lucruri sfinte, Nici porcilor, mărgăritare, Să nu le calce în picioare – Neavând preț la ei – iar după Aceste toate, să vă rupă.”

Luca 15:13

Fiul cel mic și-a adunat, Tot ce avea, și a plecat, Să stea-ntr-o țară-ndepărtată. Dar viața, cea destrăbălată, Pe care-acolo, a trăit-o, Iute, averea, i-a-nghițit-o.

Luca 15:14

După ce, tot, și-a cheltuit, Peste-acea țară, a venit O foamete. Îi era greu, Era în lipsă, tot mereu, Și n-avea nici de-ale mâncării.

Luca 15:16

Mult ar fi vrut, să se hrănească, Cu roșcovele porcilor. Însă, de bietul păzitor, Flămând, nimeni nu avea știre.

Romani 6:22

Acuma dar, când vă găsiți, De tot păcatul, izbăviți – Și ați ajuns a fi, mereu, Robi numai pentru Dumnezeu – Ați dobândit – ca rod – sfințirea Și-apoi, în urmă, nemurirea, Căci viața cea vremelnică Se varsă-n viața veșnică.

Titus 3:3

Adu-ți aminte, că și noi, În vremile de dinainte, Ne-am arătat lipsiți de minte, Ne-ascultători și rătăciți, De pofte și plăceri robiți, Trăind numai în răutate Și-n pizmă, cu al nostru frate; Unii, pe alții, ne uram Și-n acest fel, ne dovedeam Vrednici de-a fi urâți chiar noi.