Luca 14:27 - Biblia în versuri 2014

²⁷ De-asemenea, vă mai spun Eu, Căci cel ce crucea nu își ia, Ca să pășească-n urma Mea, Nicicând, nu va putea să fie Un ucenic, potrivit Mie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁷ Oricine nu-și duce crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁷ Acela care nu își poartă crucea și nu Mă urmează, nu Îmi poate fi discipol.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁷ Cine nu-și poartă crucea și nu vine după mine nu poate fi discipolul meu.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁷ Cine nu-şi ia crucea şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁷ Și oricine nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

Luca 14:27 Mawu Ofanana

Matei 10:38

Să înțelegeți vreau, că cine Nu își ia crucea ca să vină Pe urma Mea, va avea vină Și, lângă Mine, nu va sta.

Matei 13:21

Dar mult, în el, nu o să-L țină, Pentru că n-are rădăcină. Când vor veni asupra lui, Din pricina Cuvântului, Necazuri și-l vor îngloda, În grabă Îl va lepăda.

Marcu 10:21

Iisus a mai adăugat, După ce, țintă, l-a privit: „De-un lucru doar, mai ești lipsit. Du-te și vinde tot ce ai, Și-apoi, la cei săraci, să dai. Așa, o să-ți aduni, în cer, Comorile. Atât îți cer! De n-ai nimic a te mai ține, Ia-ți crucea, și hai după Mine!”

Marcu 15:21

Să ducă crucea lui Iisus, Ostașii, pe un om l-au pus. Acesta, Simon, se numea Și în Cirena locuia. El, doi feciori, a dobândit: Pe Alexandru, la primit, Întâiul, și a fost urmat De cel cari, Ruf, era chemat. Convoiul a pornit la drum, Iar Simon Îi ducea, acum, Crucea, care L-a apăsat,

Luca 14:28

Cel care vrea să construiască Un turn, nu o să socotească Ce cheltuieli are să facă, Și-apoi, să știe sigur, dacă Poate sfârși ce-a început?

Ioan 19:17

Iisus, cu crucea-I, a suit Pe-al „Căpățânii” deal – numit „Golgota”, în vorbirea lor, Aceea a Iudeilor.

Fapte 14:22

Și-au întărit, în calea lor, Sufletul ucenicilor. Să stăruie, i-au îndemnat – Toți – în credință, ne-ncetat, Spunând că-n cer, la Dumnezeu, Doar prin necazuri și prin greu, Putem pătrunde. Când sfârșiră,

2 Timotei 1:12

Din astă pricină, acum, Sufăr, pe-al vieții mele drum, Aceste lucruri. Dar, rușine, Mie nu-mi este, căci știu bine, În ce anume am crezut, Iar după câte am văzut, Eu sunt convins, precum că El Are putere și, astfel, O să păzească, ne-ncetat, Ceea ce I-am încredințat, Până când acea zi anume Are să vină, peste lume.

2 Timotei 3:12

De altfel, toți cari, ne-ndoios, Vor, cu evlavie-n Hristos, Ca să trăiască – să se știe – Că prigoniți au ca să fie.