Luca 14:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Ci când, o masă, dăruiești, Grijă să ai, ca să poftești Schilozi, șchiopi, orbi. Așa e bine

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Ci tu, când dai un ospăț, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei ologi, pe cei orbi,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Ci atunci când oferi o masă, cheamă pe săraci, pe infirmi, pe șchiopi și pe orbi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Dimpotrivă, când dai o masă, invită-i pe cei săraci, infirmi, șchiopi, orbi

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹³ Ci, când dai un ospăţ, cheamă-i pe cei săraci, neputincioşi, şchiopi, orbi;

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi.

Luca 14:13 Mawu Ofanana

2 Samuel 6:19

La toți, în urmă, a-mpărțit Câte o pâine. Negreșit, A dat și o bucată mare, De carne, pentru fiecare. O turtă de stafide iar, El le-a mai dat la toți, în dar. Întreg poporul – mulțumit – Spre casă, a plecat, grăbit.

2 Cronici 30:24

Căci Ezechia dăruise Poporului care venise La praznic, șapte mii de oi Și-o mie de viței apoi; Iar căpitani-au dat și ei, Atunci, o mie de viței; Tot ei au dăruit apoi, Mulțimii, zece mii de oi. Tocmai atuncea s-a vădit Că și mulți preoți s-au sfințit.

Neemia 8:10

Ei au mai zis: „Acum, plecați Și, cărnuri grase, să mâncați. Beți băuturi dulci, iar apoi – O parte – să trimiteți voi Și celor care n-au nimic, Să aibă și ei, câteun pic, Căci ziua asta minunată, Domnului nostru-i e-nchinată. Nu vă mâhniți, căci bucuria Lui Dumnezeu vă e tăria.

Neemia 8:12

Întreg poporul a plecat De a băut și a mâncat. Apoi, trimis-au câteun pic, Celor ce nu aveau nimic, Căci înțeles-au – negreșit – Cuvântul ce s-a tâlcuit.

Iov 29:13

Noian de binecuvântări Mă ajungeau, pentru lucrări, Pe care eu le-am împlinit Celui ce-a fost nenorocit. Văduvei inima-i umpleam Cu bucurie – mă-nveleam

Proverbe 14:31

Când pe sărac îl asuprești, Pe Ziditor Îl înjosești; Când ești milos cu cel lipsit, Pe Dumnezeu tu L-ai cinstit.

Proverbe 22:9

Milosu-i binecuvântat, Căci pâine, la săraci, a dat.

Isaia 58:10

Dacă-ți împarți, cu cel flămând, Hrana pe care tu o ai Și dacă tu vei ști să dai – Din ceea ce ai dobândit – Să saturi sufletul lipsit, Atunci lumina ta răsare Peste-ntunericul cel mare, Iar bezna ta o să se vază Ca și lumina de amiază!

Isaia 58:7

Ia seama dar, atuncea când Te afli-n post, cu cel flămând Împarte-ți pâinea ce o ai. Apoi, un adăpost să dai, În casa ta, celor vădiți Precum că sunt nenorociți. Dacă se va-ntâmpla, cumva, Să îl vezi gol, pe cineva, Milă să ai de omu-acel Și-o haină să așezi pe el. Nu-ntoarce spatele când rău Îi merge seamănului tău.

Matei 15:30

Noroadele s-au adunat, În jurul Lui, și au adus Bolnavi-n față-I de i-au pus. Erau acolo foarte mulți: Și șchiopi și orbi, și ciungi și muți. Iisus, pe toți, i-a vindecat.

Matei 22:10

Robi-au plecat și-au împlinit Tot ce stăpânu-a poruncit – Și buni și răi, au adunat. Toți, în odaie, au intrat, Iar sala nunții s-a umplut.

Luca 11:41

Dați milostenii, și-apoi toate Au să vă fie-atunci, curate.

Luca 14:12

Apoi, celui care-L poftise, La masa sa, Iisus îi zise: „Când dai un prânz, sau dai o cină, Printre acei ce-i chemi să vină, Să nu se afle ai tăi frați, Neamuri, amici, vecini bogați. Ca nu cumva, după o vreme, Și ei, la masă, să te cheme, Pentru că, astfel, ți-ai luat Răsplata, pentru prânzul dat.

Luca 14:14

Și-atunci, ferice e de tine, Căci ei – răsplată – n-au să-ți dea; În schimb, răsplata, vei avea, Atuncea când vor fi treziți, Din morți, toți cei neprihăniți.”

Luca 14:21

Robul veni, precum s-a dus, Și, tot, stăpânului, i-a spus. Stăpânul s-a înfuriat Și-a zis, robului: „Imediat, Pe ulițe, ai să te duci, Și în piețe: îmi aduci, Acum, la masă, pe săraci, Pe ciungi, orbi, șchiopi! Așa să faci!”

Fapte 9:39

Petru, spre Iope, a pornit, Iar când – acolo – a sosit, De văduve, fu-nconjurat, Care, plângând, i-au arătat Ce haine și cămăși făcea Dorca, pe vremea când trăia.

Deuteronom 14:29

Atuncea, va veni, la tine, Levitul, de care ai știre, Că e lipsit de moștenire, Orfanul, văduva apoi – Care vor locui la voi – Și vor mânca pe săturate, Din zeciuiala din bucate, Căci astfel, fi-vei – ne-ncetat – De Domnul, binecuvântat, În osteneala mâinii tale, Și-asemenea, pe a ta cale.”

Deuteronom 16:11

În fața Domnului, mereu – În locul Său, ales anume Pentru a-Și pune al Său Nume – Tu să te bucuri, însoțit De fii, de fiice, de Levit, De robii care te slujesc, De-orfanii care viețuiesc Cu tine-alături, în cetate, De văduvele cari aflate Vor fi, de-asemenea, la tine, Și cu străinul care vine Să locuiască lângă voi.

Deuteronom 16:14

Atunci, vă veți bucura voi, De fii și fiice însoțiți, De cei ce sunt – de neam – Leviți, De robii care vă slujesc, De-orfanii care viețuiesc Cu voi alături, în cetate, De văduvele cari aflate Vor fi atunci, pe-al vost pământ, Și de cei care străini sânt.

1 Timotei 3:2

Că el va trebui să fie Fără prihană, cumpătat, Doar c-o femeie, cununat, Cu-nțelepciune, silitor, Mereu – de oaspeți – primitor, Necontenit a fi în stare De-ai învăța, pe fiecare.

1 Timotei 5:10

Să fie cunoscută ea, Prin lucrurile-nfăptuite, Cari, fapte bune, sunt vădite: Să fi crescut copii, să știe Precum că trebuie să fie O gazdă bună – primitoare – Cari, ale sfinților picioare, Întotdeauna, le-a spălat, Mereu să îi fi ajutat Pe cei care sunt dovediți – Cu-adevărat – nenorociți, Și-n ajutor, să fi sărit, La fapte bune, negreșit.

Titus 1:8

De oaspeți, fi-va primitor; De bine, va fi iubitor; Să fie drept, sfânt, cumpătat; Mereu, să fie înfrânat;

Filimon 1:7

Într-adevăr, vreau să se știe, Cum că, o mare bucurie Și mângâiere, am avut, În clipa-n care am văzut Dragostea ta – iubite frate – Prin care-au fost înviorate, De-ndată, ale sfinților Inimi, în văzul tuturor.

Evrei 13:2

De-asemenea, dragii mei frați, De-a primi oaspeți, nu uitați; Căci mulți cari, oaspeți, au primit, Pe îngeri chiar, i-au găzduit, În casa lor, fără să știe Cine le-a fost în ospeție.