Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 10:13 - Biblia în versuri 2014

13 O, vai și-amar va fi de tine, Cât ești de mare, Horazine! O, vai Betsaido, de mergeam Și în Sidon și-n Tir făceam Minunile ce le-ați zărit, Degrabă, s-ar fi pocăit În sac și în cenușă. Lor,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit, stând jos acoperiți cu pânză de sac și cu cenușă!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Dacă ar fi fost făcute în Tir și în Sidon minunile care s-au întâmplat în voi, de mult timp s-ar fi pocăit stând (îmbrăcați) în sac și (presărați cu) cenușă.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Vai ție, Corazín, vai ție, Betsáida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și Sidón minunile făcute în voi, de mult s-ar fi convertit îmbrăcându-se în sac și punându-și cenușă pe cap.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

13 Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir şi Sidon minunile care s-au făcut la voi, de mult s-ar fi îmbrăcat în sac şi cenuşă şi s-ar fi pocăit.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit stând în sac și cenușă.

Onani mutuwo Koperani




Luca 10:13
17 Mawu Ofanana  

Simt, scârbă, cum mi s-a făcut De-a mea ființă și voiesc Îndată, să mă pocăiesc În sac, cenușă și țărână Căci mi-am văzut întreaga vină.”


Vin și aduc celor pe care, Drept întristați Sionu-i are, Cununa cea împărătească, Cu care să-și împodobească Ale lor capete plecate Cari cu cenușe-s presărate. Ei n-au să plângă, pe vecie. Un untdelemn de bucurie, În locul plânsului le dau Și-a lor tristețe am s-o iau. În locul duhului mâhnit, Un strai de laudă-au primit, Ca „terebinți”, pe-ntinsul firii, Să fie, „ai neprihănirii” Și-apoi „un sad al Domnului, Spre a sluji spre slava Lui”.


În anu-al unsprezecele, Când ziua-ntâia începea În lună, eu m-am pomenit Cum că la mine a venit, Atunci, Cuvântul Domnului


Spre Domnul Dumnezeul meu, Fața – atunci – mi-am întors eu. Cu rugăciuni L-am căutat Și cereri multe-am înălțat. Rugile mi le-am însoțit Cu posturi multe, negreșit. Numai în sac m-am îmbrăcat Și în cenușă m-am culcat.


Domnul din ceruri a venit Și-n felu-acesta a vorbit: „Sunt trei nelegiuiri pe care Ținutul Tirului le are. Ba, patru sunt și pentru ele, Nu Îmi schimb planurile Mele, Căci au luat prinși de război, Dându-i Edomului apoi, Fără ca seamă ei să ție, De legământul de frăție.


Căci, abătuți, ei au să fie De-a unora fățărnicie, Care, despre minuni, vorbesc Și, însemnați, se dovedesc, A fi cu fierul înroșit, În al lor cuget, negreșit.


Pe martorii cei doi, ai mei, Îi pun să prorocească. Ei, În vremea-n care au să vie, În lume, au să stea o mie Și două sute și șaizeci De zile. Pe-ale ei poteci, În timpul care le-a fost dat, În saci doar, se vor fi-mbrăcat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa