Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 1:69 - Biblia în versuri 2014

69 Ne-a ridicat o mântuire” – Sau „corn”, grecește-n tălmăcire – „Puternică, mare, aleasă, La al Său rob, David, în casă,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

69 El ne-a ridicat un Mântuitor puternic în Casa slujitorului Său David,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

69 El ne-a ridicat un mare Salvator provenit dintre descendenții sclavului său numit David.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

69 și ne-a înălțat o putere de mântuire în casa lui Davíd, slujitorul său,

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

69 şi ne-a înălţat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

69 Și ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David,

Onani mutuwo Koperani




Luca 1:69
23 Mawu Ofanana  

Stânca pe care-o voi avea De adăpost, necontenit, Scutul care m-a ocrotit, Puterea ce mă întărește Și cari, mereu, mă mântuiește, Turnul înalt – puternic, tare – Și locul unde am scăpare. Doamne – Mântuitorul meu – De silnicii, mă scapi, mereu!


Numele Tău slăvit să fie, În tot pământul, pe vecie! Să spună orișice popor: „Iată, Domnul oștirilor E Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are.” Veghează Doamne, casa mea, Ca înaintea Ta să stea!


Nu toată, ruptă, va să fie, Căci pentru David – robul Meu – Pentru Ierusalim, mereu, Voi avea grijă ca să fie Lăsată dar, o seminție.”


Tu, stâncă și cetate-mi ești! Tu Doamne, doar, mă izbăvești! În Tine, mă ascund mereu, Căci stâncă-mi ești și scut al meu. Tu Doamne ești a mea tărie Și-ntăritură, pe vecie!


Tu ești fala poporului. Tu ești fala puterii lui. Prin îndurarea-Ți arătată, Puterea noastră-i ridicată,


Domnul a zis: „Am încheiat Un legământ și i-am jurat, Lui David – care-i rob al meu –


Ci el îl va sluji, mereu, Pe al său Domn și Dumnezeu, Precum și pe-al lui împărat – Pe cel ce, David, s-a chemat – Pe care iar am să-l ridic.


„Când acea zi are să vie, Am să îi dăruiesc tărie Casei lui Israel. De-ndată, Îți va fi gura dezlegată În al lor mijloc și-o să-ți fie Plină, mereu, de veselie. Atuncea, ei vor fi aflat Că Eu sunt Domn, cu-adevărat.”


În vremea ‘ceea, așadar, Cortul lui David îl salt iar. Spărturile i le cârpesc, Ruinele i le zidesc, Căci îl voi face – bunăoară – Precum era odinioară.


Iată acum, neamul pe care, Iisus Hristos, în lume-l are: El este – după cum se știe – Din a lui David seminție. Pe-Avram drept tată l-a avut,


Să fie binecuvântată Împărăția ce se-arată! A lui David împărăție, Azi, binecuvântată, fie! Osana-n ‘naltul cerului! Osana! Slavă Domnului!”


Eu sunt Iisus! Iată că Eu Trimis-am, pe îngerul Meu, Către Biserici să vorbească Și astfel, să adeverească Aceste lucruri, ce-au să vină. Sunt, a lui David, Rădăcină, Sămânța Lui. Iată, sunt Eu, Luceafărul care, mereu, Răsare peste-a lumii față, În fiecare dimineață.


Rugându-se, Ana a spus: „În Dumnezeul Cel de Sus, Se bucură inima mea. Prin El, putere voi avea. Puterea mea, El a-nălțat-o Și nimeni n-a mai clătinat-o. Gura mi s-a deschis, pe dată, Contra vrăjmașilor, căci iată, Se bucură sufletul meu, De sprijinul lui Dumnezeu.


Cei cari sunt ai lui Dumnezeu Vrăjmași, vor tremura mereu, Căci din înaltul cerului, Va arunca tunetul Lui, Asupra lor. Vor fi chemate – În fața Lui – și judecate Chiar și acelea care sânt Margini, pentru acest pământ. Putere, El a revărsat, Mereu, peste-al Său împărat Și-apoi a Unsului tărie ‘Nălțată-n veci, are să fie.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa