Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 1:68 - Biblia în versuri 2014

68 „Să fie binecuvântat Al nostru Domn, neîncetat! Și binecuvântat e Cel Cari Domn îi e, lui Israel, Pentru că și-a răscumpărat Poporul, când l-a cercetat!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

68 ‒ Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a venit în ajutor și a adus răscumpărare poporului Său.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

68 „Binecuvântez pe Iahve, pe Cel care este Dumnezeul lui Israel, pentru că Și-a ajutat poporul și l-a răscumpărat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

68 „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israél, pentru că a vizitat și a răscumpărat poporul său

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

68 Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel pentru că a cercetat şi a răscumpărat poporul Său

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

68 „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat și a răscumpărat pe poporul Său.

Onani mutuwo Koperani




Luca 1:68
24 Mawu Ofanana  

Și binecuvântat să fie Cel Prea Înalt, în veșnicie, Pentru că El te-a ajutat Și pe vrăjmașii tăi i-a dat, Azi, în puterea mâinii tale, După plăcerea voii Sale!” Avram ascultă cu sfială Și-apoi, îi dete zeciuială.


În fața Domnului și-a spus: „Slăvit să fie Cel de Sus – De-a pururi, binecuvântat! – Căci pe Avram, l-a ascultat. Iată că Domnul Dumnezeu, De-Avram, s-a îndurat, mereu, Și-acum, credincioșia Lui, M-a dus în casa fratelui Ce îl avea, de-am reușit Să fac ce am făgăduit.”


„Să fie binecuvântat Cel care-i este Dumnezeu Lui Sem – precum este și-al meu – Iar Canaan rob să îi fie!


Și în auzul tuturor, Le zise slujitorilor: „Mă ascultați! Domnul, pe care, Neamul lui Israel Îl are, Să fie binecuvântat În veci, pentru că El mi-a dat, Azi, un urmaș care să fie, Pus pe-al meu scaun de domnie, Și pentru că, viață, mi-a dat, Să-l văd, în locu-mi, așezat!”


Solomon zise: „Ne-ncetat, Să fie binecuvântat Domnul și Dumnezeul care Poporul Israel Îl are, Acela ce-a vorbit, mereu, Cu cel cari fost-a tatăl meu, Cel care, azi, a împlinit Cuvintele ce le-a rostit Când, în ăst fel, a cuvântat:


David L-a binecuvântat, Pe Domnul. El s-a ridicat Și pentru-ntreaga adunare, A ținut astă cuvântare: „În veci, fii binecuvântat Tu Doamne, cari Te-ai arătat Drept Dumnezeul Cel pe care, Tatăl meu, Israel, Îl are!


Către întreaga adunare, David a zis: „Vreau, fiecare Din voi, să-L binecuvântați Pe Domnul și să-L lăudați.” Întreg poporul a făcut Așa precum i s-a cerut: Pe Domnu-a binecuvântat Și-apoi, cu toți s-au închinat, Atât în fața Domnului, Cât și a împăratului.


Să fie binecuvântat Al nostru Domn, neîncetat Și binecuvântat să fie, Din veșnicie-n veșnicie, Al lui Israel Dumnezeu! Poporul să zică, mereu: „Amin! Pe Domnu-L lăudați Și-apoi Îl binecuvântați!”


Pe-al Său popor l-a izbăvit Și pe vecie a-ntărit – În urmă – al Lui legământ. Numele Domnului e sfânt. Numele Lui S-a arătat A fi mereu înfricoșat.


Răscumpărat e Israel, De către Domnul, căci la El, Fărădelegile făcute, În seamă nu vor fi ținute.


Să-L binecuvântăm, mereu, Pe-al lui Israel Dumnezeu, Acum, în anii care vin Și-n veci de veci! Amin! Amin!


Întreg poporul adunat Atunci, acolo, a crezut Vorbele lor și au văzut Că Dumnezeu a cercetat Pe Israel, căci a aflat De toate câte-a suferit Cât, în Egipt, a fost robit. Toți, fețele, și-au aplecat Și la pământ, s-au aruncat.


De-ai noști’ dușmani și izbăvire Din mâinile acelor care, Ne urmăreau, cu ură mare!


Au să te pună la pământ, Pe tine și pe cei ce sânt Copii ai tăi; n-o să-ți rămâie Piatră pe piatră-n temelie, Căci n-ai știut tu, niciodată, Ziua când fosta-i cercetată.”


Tocmai în ceasul când Iisus Era în Templu, ea s-a dus, Acolo, iar când a intrat, Pe Dumnezeu, L-a lăudat Și-apoi, celor prezenți, le-a spus Tot ce știa, despre Iisus.


Noi toți nădăjduiam că El Va mântui pe Israel, Însă, trei zile au trecut, De când toate s-au petrecut.


Mulțimea s-a înspăimântat, Pe Dumnezeu L-a lăudat Spunând: „Azi, marele proroc Este cu noi, în acest loc, Căci Dumnezeu La înălțat, Acuma, când ne-a cercetat.”


Vreau, Dumnezeu, pentru vecie, Ca binecuvântat să fie – El, Tatăl Domnului Iisus, El, Dumnezeul Cel de Sus – Care, de noi, S-a îndurat Și, binecuvântări, ne-a dat, Care au fost duhovnicești, În locurile Lui, cerești, În Fiul Său, Hristos Iisus.


Răscumpărare-avem, în El, Prin al Său sânge, și iertate Sunt, ale noastre, mari păcate, Prin bogățiile pe care, Harul cel minunat le are,


Odată pentru totdeauna, Hristosul nostru a intrat, În Locul cel „prea sfânt” chemat, Și n-a dus sânge de vițel Și nici de țapi. Acolo, El, Cu al Său sânge a intrat, După ce-ntâi a căpătat O veșnică răscumpărare.


Să fie binecuvântat Dar, Dumnezeu, neîncetat – El, Tatăl Domnului Iisus – Cel care, nouă, ne-a adus, Acuma, o nădejde vie, Prin marea Sa mărinimie – Față de noi – căci ne-a născut Din nou, prin ceea ce-a făcut, Când, pe Hristos, L-a înviat Dintre cei morți. Astfel, ne-a dat,


David – atunci când a sfârșit Abigail de glăsuit – A zis astfel: „Neîncetat, Să fie binecuvântat Domnul pe care Israel Îl are, pentru că doar El Te-a scos azi, înaintea mea, Să mă oprești! De-asemenea,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa