Luca 1:48 - Biblia în versuri 2014

⁴⁸ Pentru că a găsit cu cale, Starea smerită-a roabei Sale, Să o privească; și-acum, iată Ce fericire mi se-arată! De neamuri, eu voi fi numită – De-acum încolo – fericită!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴⁸ pentru că a privit cu îndurare la starea smerită a slujitoarei Sale. Căci iată, de acum încolo, toate generațiile mă vor considera fericită

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴⁸ El a privit la sclava Sa smerită și a făcut ca de acum încolo să fiu numită fericită de toate generațiile de oameni.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴⁸ căci a privit la umilința slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴⁸ căci a privit la smerenia slujitoarei Sale. Iată, de acum mă vor lăuda toate neamurile,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴⁸ pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că, de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,

Luca 1:48 Mawu Ofanana

Geneza 30:13

„Mă simt atât de fericită!” – Lea a zis – „Voi fi numită Drept fericită-ntre femei”. Atunci, fiului roabei ei, I-a zis „Așer”; prin „Fericit”, Numele-acesta-i tălmăcit.

2 Samuel 7:8

Spune-i, lui David, robul Meu: „Așa vorbește Dumnezeu: „De la pășune te-am luat Și din păstor, te-am ridicat, Mai mare, peste-al Meu popor.

Psalmi 102:17

El ia – necontenit – aminte, La rugăciunea cea fierbinte, Făcută de cel necăjit Cari nevoiaș s-a dovedit, Căci ruga nevoiașului Nu-i lepădată-n fața Lui.

Psalmi 136:23

Pe Cel care Și-a amintit De-al Său popor ce-a fost smerit, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!

Psalmi 138:6

Domnul e sus, dar – negreșit – Vede pe cel ce e smerit Și îl cunoaște de îndat’, Pe cel care e îngâmfat.

Psalmi 72:17

Numele lui are să ție Din veșnicie-n veșnicie: Cât soarele pământului Va dăinui numele lui. Unii pe alții vor căta De a se binecuvânta Cu al său nume. „Fericit”, De oameni, el va fi numit.

Isaia 66:2

Iată că tot ce ați văzut, De către Mine s-a făcut, Căci toate-au căpătat ființă Numai după a Mea dorință. Spre cel ce suferă, voiesc – În vremea ‘ceea – să privesc Și spre cel care s-a vădit Că are sufletul mâhnit Știind ca de cuvântul Meu Teamă să aibă, tot mereu.

Maleahi 3:12

„În vremea ‘ceea, o să fiți, De către neamuri, fericiți, Pentru că o plăcută țară Ajunge-veți ca să fiți iară” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Luca 1:28

În casă, îngeru-a intrat, Iar după ce s-a-nfățișat, I-a zis Mariei: „Plecăciune! Trimis sunt pentru a îți spune, Că mare har, ai căpătat! Domnu-i cu tine, ne-ncetat, De-aceea, binecuvântată, Între femei, ești!” Tulburată,

Luca 1:42

Apoi, strigă înflăcărată: „În veci, fii binecuvântată, Între femei, căci, ne-ncetat, Rodu-ți e binecuvântat!

Luca 1:45

Ferice celei ce-a crezut, Ce i s-a spus, căci am văzut Cum lucrurile ce-au fost spuse, Din partea Domnului, sunt duse, Neîncetat, la-ndeplinire, Fără de nici o șovăire!”

Luca 1:49

Atotputernicul – văd bine – Făcu mari lucruri, pentru mine. E Sfânt Numele Domnului!

Luca 11:27

Pe când vorbea, astfel, Iisus, Din gloată, o femeie-a spus: „Ferice, pântecului care, Purtatu-Te-a! Ferice mare, Sânilor cari Te-au alăptat!”

1 Samuel 1:11

Ea a făcut o juruință, Căci avusese o dorință: „O, Doamne al oștirilor! Dacă vei fi îndurător, Dacă vei vrea a Te uita, Cu milă, către roaba Ta Și ai să-mi dai un fiu și mie, Atunci Ți-l voi închina Ție. Va fi-nchinat, lui Dumnezeu, În toată viața lui, mereu. Peste-al său cap, brici – niciodat’ – Să treacă, nu va fi lăsat.”

1 Samuel 2:8

Din pulbere – de-i e pe plac – El îl ridică, pe sărac. Pe cel ce e lipsit apoi, El îl înalță din gunoi, Să-l pună-alături de cei cari Se-arată precum că sunt mari, Și-i dă un scaun de domnie – De slavă plin – ca să îi fie Drept moștenire minunată; Căci ai pământului stâlpi – iată – Sunt numai ai lui Dumnezeu, Iar lumea stă, pe ei, mereu.