Luca 1:43 - Biblia în versuri 2014

⁴³ Cum, oare, de mi-a fost dat mie, Chiar maica Domnului să vie, Aicea, în sălașul meu?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴³ Cum de mi-a fost dat să vină la mine mama Domnului meu?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴³ Nu înțeleg de ce mi s-a oferit onoarea să primesc în vizită pe mama Stăpânului meu…

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴³ Și de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴³ Cum de mi-a fost dat să vină mama Domnului meu la mine?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴³ Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu?

Luca 1:43 Mawu Ofanana

Psalmi 110:1

Domnul a zis Domnului meu: „La dreapta mea să șezi mereu, Până când voi găsi o cale, Dușmani-Ți, sub tălpile Tale, Să pot – în urmă – să Ți-i pun Și-n acest fel să Ți-i supun.”

Matei 12:46

Iisus vorbea norodului, Când mama și cu frații Lui Sosiră-n acel loc. Stăteau Și un prilej bun căutau, De a-I vorbi. La El s-a dus,

Matei 3:14

Ioan, să Îl oprească-a vrut, Zicând: „Este de necrezut! Cum vrei să Te botez, pe Tine, Când trebuie ca Tu, pe mine, Să mă botezi?!” Atunci Iisus,

Luca 1:42

Apoi, strigă înflăcărată: „În veci, fii binecuvântată, Între femei, căci, ne-ncetat, Rodu-ți e binecuvântat!

Luca 1:44

De bucurie-am simțit eu, În pântece, cum mi-a săltat Pruncul, atunci când mi-ai urat.

Luca 2:11

Astăzi, la David, în cetate, Un mare fapt s-a petrecut: Mântuitorul S-a născut! El este Domnul! E Hristos! A coborât – din ceruri – jos, Să se-ntrupeze pe pământ! Iată de ce, aici, eu sânt!

Luca 7:7

Mă simt, și nici n-am îndrăznit, În fața Ta, să fi venit. O vorbă zi, iar robul meu Se va-nsănătoși. Și eu,

Ioan 13:13

„Învățător”, Mie-Mi spuneți, Sau „Domn”, și bine Îmi ziceți, Căci sunt. Deci, dacă v-am spălat

Ioan 20:28

Toma răspunse: „Domnul meu! Domnul și Dumnezeul meu!”

Filipeni 2:3

Din duh de ceartă – eu vă zic – Nimeni să nu facă nimic. Pentru o slavă ce se-arată A fi deșartă, niciodată, Nimica să nu faceți voi, Ci, în smerenie, mai apoi, Să îl privească fiecare, Pe altul, ca fiind mai mare.

Filipeni 3:8

Ba și acum, când le privesc, Tot pierdere, le socotesc, Față de-un preț nespus de mare, Pe cari cunoașterea îl are, A Domnului meu Cel de Sus, Cari este chiar Hristos Iisus. Doar pentru El, pierdut-am toate Și am ajuns a le socoate, Drept un nimic, drept un gunoi, Să pot a-L câștiga apoi, Chiar pe Hristos și, negreșit,

Rut 2:10

Când a sfârșit de cuvântat, Rut, la pământ, s-a aruncat, În fața lui și-a glăsuit: „Cum? Oare, eu am dobândit, Trecere înaintea ta, Încât cu slugile, pot sta, Iar tu te îngrijești de mine, Care-s străină pentru tine?”

1 Samuel 25:41

Femeia-n grabă s-a sculat Și l-a pământ s-a aruncat Zicând: „Roabă mă socotesc Și gata sunt să împlinesc Poruncile domnului meu. De-aceea vreau ca să spăl eu, Picioarele solilor care – În slujbă – domnul meu îi are.”