Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Luca 1:22 - Biblia în versuri 2014

22 Însă, atunci când a ieșit, Văzând că graiul i-a pierit, Toți cei prezenți au priceput Că o vedenie-a avut. Făcea doar semne – n-avea glas – Și mut, de-atuncea, a rămas.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

22 Când a ieșit, nu putea să le vorbească, astfel că ei au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna și a continuat să rămână mut.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Când a ieșit, nu a (mai) putut să le vorbească. Atunci ei au înțeles că Zaharia avusese o viziune în templu. El a început să comunice cu ei prin semne, pentru că devenise mut.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Când a ieșit și nu putea să vorbească, au înțeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Și a rămas mut.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

22 Dar când a ieşit, nu putea să le vorbească, iar ei şi-au dat seama că avusese o vedenie în Templu. Şi el le făcea semne şi a rămas mut.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Când a ieșit afară, nu putea să le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna și a rămas mut.

Onani mutuwo Koperani




Luca 1:22
8 Mawu Ofanana  

Ca să lipească limba ta, De cerul gurii, mut să fii, Să nu mai poți, nicicând, să vii, Ca să îi mustri. Iată, ei – Adică oamenii acei – Sunt doar o casă răzvrătită, Din îndărătnici întocmită!”


Norodul strâns, afară sta – Pe Zaharia-l aștepta, Nedumerit, fără să știe, De ce, în Templu, întârzie.


Când Zaharia și-a-mplinit Slujba, acasă a venit.


Și toți, spre tatăl lui, priveau, Făcându-i semne, căci voiau A ști care-i părerea lui, Privind numele pruncului.


Simon – zis Petru – i-a făcut Un semn, cum că n-au priceput, Iar el, să-ntrebe – deslușit – De cine-anume le-a vorbit.


Semn, ca să tacă și, zorit, Pe urmă, le-a istorisit Cum Domnul l-a eliberat De unde-a fost întemnițat. „Pe Iacov, să îl înștiințați, Și-asemeni, și pe ceilalți frați. Cu toți să știe ce v-am spus!” – A sfârșit Petru și s-a dus


În fața gloatei, înadins, Pe Alexandru, l-au împins Iudeii. El, semn, a făcut, Cu mâna, însă, n-a putut Ca să vorbească-n apărare,


După ce, voie, a primit, Pavel, pe trepte, s-a suit Făcând semne, norodului, S-asculte cuvântarea lui. Îndată, o tăcere mare Cuprinse gloata, peste care, Pavel, privirea, și-a rotit Și-n evreiește, a vorbit:


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa