Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 7:6 - Biblia în versuri 2014

6 Carnea, din jertfa ce-a fost dată, Va trebui, apoi, mâncată, De toți cei care preoți sânt, Căci ea, un lucru e, prea sfânt. Atunci când vor mânca din ea, Într-un loc sfânt, voiesc să stea.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Fiecare persoană de parte bărbătească dintre preoți să mănânce din ea într-un loc sfânt, căci este o jertfă preasfântă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Fiecare bărbat dintre preoți să mănânce din el într-un loc sfânt; pentru că este un sacrificiu foarte sfânt.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Orice bărbat care face parte dintre preoți poate să o mănânce! Să fie mâncată într-un loc sfânt! Acesta este un lucru preasfânt.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Toată partea bărbătească dintre preoți să mănânce din ea, și anume s-o mănânce într-un loc sfânt, căci este un lucru preasfânt.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Toată partea bărbătească dintre preoți să mănânce din ea; să se mănânce într‐un loc sfânt: este preasfântă.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 7:6
11 Mawu Ofanana  

Omul acela mi-a vorbit: „Odăile cele aflate În miazănoapte așezate Și cele care s-au vădit Că-n miazăzi s-au construit La locul gol, să iei aminte Precum că ele-s odăi sfinte. Acolo, preoți vor urca. Lucruri prea sfinte, vor mânca Ei, în odăile acele, Căci pentru ei făcute-s ele. Ăști preoți sunt cei cari, mereu, Se-apropie de Dumnezeu. În ele fi-vor așezate Lucruri prea sfinte, daruri date Spre a fi daruri de mâncare; Puse vor fi vitele care Sunt date jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire Și vină. Aste odăi sânt Cuprinse în locul cel sfânt.


Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preoților a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de feciorii lui. Din darurile câte sânt, Acesta e un dar prea sfânt, Adus în fața Domnului Și ars de para focului.


Îngăduit îi este lui Ca, din mâncarea Domnului – Fie că lucrurile-s sfinte, Fie că ele sunt prea sfinte – Pentru folosul său, să ia.


Să se dezbrace, de veșminte, Să își ia altă-mbrăcăminte, Căci trebuie, afar’, să scoată – Din tabără – cenușa toată; Iar locu-n cari s-a aruncat, Trebuie-a fi un loc curat.


Carnea din jertfa ce-a fost dată, În urmă, trebuie mâncată, De toți cei care preoți sânt, Căci ea, un lucru e, prea sfânt.


De către preot, pe altar, Ars o să fie acest dar Apoi, în fața Domnului, De către para focului. Această jertfă mistuită De către foc este menită Ca-n fața Domnului să țină Locul de jertfă pentru vină.


„Dacă în poala hainei sale, Găsit-a cineva, cu cale, A pune-o parte anumită Din carnea ce a fost sfințită, Și dacă întâmpla-se-va Ca al său strai, apoi, cumva – Întâmplător sau înadins – De-o pâine se va fi atins, De untdelemn, vin, ori mâncare, Sau de bucate fierte, oare, Aceste lucruri amintite, Nu au să fie-apoi sfințite?” Hagai atuncea a făcut Așa precum i s-a cerut. Pe preoți, ei i-a întrebat, Iar ei, „Nu!”, ziseră de-ndat’.


Uitați-vă la Israel Și, după trup, gândiți, la el: Cei ce mănâncă jertfe dar, N-au părtășie, la altar?


Nu știți căci cei care slujesc – Și slujbe sfinte-ndeplinesc, În Templu – trebuie hrăniți, Din lucruri ce le dăruiți, Și cari sunt ale Templului? Cei ce slujesc altarului, N-au, oare, parte, de-acel dar, Ce se aduce, pe altar?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa