Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 7:30 - Biblia în versuri 2014

30 Omul va da cu mâna lui, Ceea ce este pregătit A fi de flăcări mistuit: Grăsimea dobitocului Și-asemenea și pieptul lui; Pieptul să fie legănat Atunci când are a fi dat, Căci legănat e darul lui, Adus în fața Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

30 Cu mâinile lui să aducă jertfele mistuite de foc. Să aducă grăsimea împreună cu pieptul, iar pieptul să fie legănat înaintea Domnului ca o jertfă legănată.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

30 Să aducă sacrificiile consumate de foc folosindu-și mâinile lui. Să vină cu grăsimea și cu pieptul pe care îl va prezenta înaintea lui Iahve ca pe un sacrificiu legănat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

30 Să aducă cu mâinile lui jertfele prin foc înaintea Domnului! Să aducă grăsimea cu pieptul: pieptul să-l legene ca dar legănat înaintea Domnului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

30 Să aducă cu mâinile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului, și anume să aducă grăsimea cu pieptul, pieptul ca să-l legene într-o parte și într-alta, ca dar legănat înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

30 Chiar mâinile sale să aducă jertfele cu foc ale Domnului; să aducă grăsimea cu pieptul: pieptul să fie legănat ca dar legănat înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 7:30
16 Mawu Ofanana  

Poporu-i plin de-nflăcărare, Când Îți aduni oastea cea mere. Tinerii Tăi, în haine sfinte, Ca roua vin să-Ți stea-nainte.


Darul care vă este dat, Mâncați-l într-un loc curat. Să îl mănânci cu-ai tăi copii – Cu fii, cu fete – și să știi Că vouă, pieptul, vă e dat, Ca pe un dar ce-i legănat, Precum și spata dreaptă care Luată e, prin ridicare. Toate acestea sunt luate Și vouă, ca un dar, vi-s date. Ăst drept, ție ți se cuvine Și-apoi, fiilor tăi, prin tine. El trebuie a fi luat, Din jertfele pe cari le-a dat Poporu-ntreg, lui Dumnezeu, Spre mulțumire, tot mereu.


Grăsimile ce-s rânduite A fi de flăcări mistuite, Să le-nsoțească fiecare Cu jertfa lui pentru mâncare – Cu spata deci – și ne-apărat, Cu pieptul, ca dar legănat. Acestea, a găsit cu cale, Chiar Domnul, a fi ale tale Și-a fiilor tăi, totodată; Căci El vi le-a dat vouă, iată, Ca ale voastre doar să fie, De-acum și până-n veșnicie, Prin lege, cum mi-a poruncit, Pe munte, sus, când mi-a vorbit.”


Din jertfa ce-a fost dăruită, Să ia, drept parte mistuită De foc ‘naintea Domnului, Grăsimea dobitocului, Aflată peste măruntaie. De-asemenea, să se mai taie Grăsimea ce ține de ele – De măruntaiele acele –


Din jertfa ce-a fost dăruită, Să ia, drept parte mistuită De foc ‘naintea Domnului, Toată grăsimea mielului, Precum și coada lui, pe care O vor desprinde din spinare. Va trebui să se mai taie Grăsimea de pe măruntaie,


S-a-ntors, cu ele, înapoi Și lui Aron, le-a înmânat Și fiilor. Le-a legănat Întâi și-apoi, le-a dăruit Darul, anume pregătit Și astfel, ei l-au căpătat Ca pe un dar ce-i legănat.


Apoi, de la berbecul care Slujit-a pentru închinare Atunci, în slujba Domnului, Moise-a primit – drept parte-a lui – Pieptul, pe care l-a luat Precum un dar ce-i legănat. În ăst fel, Moise-a împlinit Ceea ce Domnu-a poruncit.


Grăsimea ce s-a adunat – Adică cea a jertfelor – S-a pus pe piepturile lor Care erau, sus, pe altar, Și au fost arse pe-al său jar.


Din fiecare jertfă dată, A fost luat pieptul și-o spată – Spata din dreapta – după care, Aron, pe rând, pe fiecare, Le legănă, căci le-a luat Precum un dar ce-i legănat, Așa cum Domnu-a poruncit, Când El, cu Moise, a vorbit.


Atuncea când va fi luat Darul acela, legănat Va fi, în fața Domnului, De mâinile preotului. Aceste lucruri, toate, sânt Considerate „lucru sfânt”. Ele, cu pieptul legănat, Cu spata ce în dar s-a dat Lui Dumnezeu, drept jertfă care Luată e prin ridicare, Vor fi ale preotului. Apoi el, Nazireului, Îngăduință să îi dea Să poată, iarăș’, vin, să bea.


Aron, în urmă, să îi ia, Să-i legene-naintea Mea, Ca pe un dar ce-i legănat Care îi este închinat Lui Dumnezeu în acest fel, De către-ntregul Israel.


Nimeni, cu sila, nu Mi-o ia: O dau Eu – e-n puterea Mea. Putere am ca să o dau Și pot, apoi, iarăș’ s-o iau: Astă poruncă, am primit, Când – de la Tatăl – am venit.”


Căci dacă e bunăvoință, Atuncea, este cu putință, Ca tot ce fost-a dăruit, Să fie-apoi, bine primit, Seamă ținând, doar, la ce are Omul să dea, nu la ce n-are.


Iată ce are-al vost’ popor, De dat, ca drept, preoților: Aceia care se vor duce Și cari, drept jertfe, vor aduce Un bou sau miel – preotului – Spata să-i dea, pântecul lui Și fălcile. Să îi mai dea


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa