Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 7:2 - Biblia în versuri 2014

2 În locu-n care-njunghiată E jertfa care a fost dată Ca ardere de tot să fie, Va trebui ca să se vie Cu dobitocul ce-o să țină Locul de jertfă pentru vină. Cu sângele acestui dar, Să se stropească pe altar, Precum și împrejurul lui.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Animalul adus ca jertfă pentru vină să fie înjunghiat în locul în care se înjunghie animalul adus ca ardere-de-tot, după care sângele să-i fie stropit pe altar, de jur împrejur.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Animalul adus ca sacrificiu pentru vină să fie înjunghiat în locul în care se înjunghie și animalul oferit pentru arderea integrală. Apoi sângele sacrificiului să fie stropit pe altar, pe toate părțile lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 În locul unde ei înjunghie arderea de tot, să înjunghie și jertfa pentru vinovăție! Și cu sângele ei să se stropească altarul de jur împrejur!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 În locul unde se înjunghie arderea-de-tot, să se înjunghie și vita care slujește ca jertfă pentru vină. Sângele ei să se stropească pe altar de jur împrejur.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 În locul unde se junghie arderea de tot să se junghie jertfa pentru vină: și sângele ei să se stropească pe altar de jur împrejur.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 7:2
22 Mawu Ofanana  

La fel acum, El o să fie O pricină de bucurie A multor neamuri și popoare Care se află, azi, sub soare. În fața Lui, smeriți, vor sta, Căci vor dori a-L asculta Toți împărații, negreșit, S-audă ce n-au auzit Nicicând, pe lume, iar apoi, Să vadă niște lucruri noi.”


Atuncea, am să vă stropesc Cu apă, să vă curățesc De idolii ce i-ați avut, De spurcăciuni ce le-ați făcut.


În tinda porții mai erau Și două mese ce serveau Spre a fi jertfele-așezate Cari trebuit-au junghiate. Erau jertfe ce se socot A fi drept ardere de tot, Jertfe ce fost-au cu menire De jertfe pentru ispășire, Sau jertfe ce urmau să vină Spre a fi date pentru vină.


Cu jertfa lui, apoi, să vie Și să-și înjunghie-al său dar, La miazănoapte de altar. Iar preoții, care – cum știi Că sunt ai lui Aron copii – Stropi-vor, cu sângele lui, Jur împrejuru-altarului.


Dacă ăst dar va fi, în urmă, Adus ca ardere de tot De la cireadă, Eu socot Ca două cereri să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Jertfa pe care Mi-o dă Mie, La ușa cortului, adusă Are să fie și-apoi pusă Acolo-n fața Domnului, Pentru a fi-nchinată Lui, Căci astfel doar darul făcut, Îi va fi Domnului, plăcut.


Vițelul care va fi dat Ca jertfă, fi-va-njunghiat Apoi, ‘naintea Domnului. Va fi luat sângele lui, De preoți, care – precum știi – Sunt dintr-ai lui Aron copii. Ei vor stropi apoi, cu el Jur împrejur, altaru-acel Cari pentru jertfe e adus Și-n fața cortului e pus.


S-aducă mielu-n locul sfânt – Deci unde dobitoace sânt Aduse-a fi sacrificate, Pentru a fi, drept jertfe, date. Acolo fi-va-njunghiat Mielul care a fost luat. Al preotului o să fie Acesta, căci – precum se știe – Al său e orice dobitoc Adus ca jertfă-n acel loc, Fie că jertfa este dată De ispășit, sau e luată Jertfă de vină. Să se știe Că acest lucru o să fie, Pentru Israel, pe pământ, Un lucru care e prea sfânt.


Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să îl înjunghie, de-ndat’. Sângele îi va fi luat, De preoți, care – precum știi – Vor fi ai lui Aron copii. Ei vor stropi, peste altar, Cu sângele acelui dar.


Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să îl înjunghie de-ndat’. Sângele îi va fi luat De preoți, care – precum știi – Vor fi ai lui Aron copii. Ei vor stropi, peste altar, Cu sângele acelui dar.


Luat va fi țapul acel Și dus, la Domnul, va fi el. Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâinile sale și-apoi are Să-l junghie, în locul care E pentru arderea de tot. Această jertfă o socot – Așa precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.


Când are s-o înfățișeze, Pe capul ei, să își așeze Mâinile sale și-apoi are S-o junghie, în locul care E pentru arderea de tot. Această jertfă o socot – Așa precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.


Iar când o să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâinile sale și-apoi are Să-l junghie, în locul care E pentru arderea de tot. Această jertfă o socot – Așa precum v-am dat de știre – Drept jertfă pentru ispășire.


La prețul lucrului luat, Cu care el a înșelat Sfântul locaș, adăugit Are să fie, negreșit, A cincea parte. Darul lui – Berbecul deci – preotului, Să-l dea, să facă ispășire – Așa precum aveți de știre – Și-n acest fel, prin jertfa dată, Greșeala îi va fi iertată.


Când omu-acel nu va putea, Oaie sau capră, ca să dea, Cu turturele o să vină – Cu două – jertfă pentru vină, Sau cu doi pui de porumbei; Va fi luat unul din ei Ca jertfă pentru ispășire, Iar celălalt are menire Ca ardere de tot să fie.


Cu sângele acestui dar, Pe un perete de altar, Preotul are să stropească. Sângele ce-o să prisosească, La poalele altarului, Stors o să fie. Jertfa lui E jertfă pentru ispășire.


„Iată cuvântul Domnului, Pentru Aron și fiii lui, Cuvânt cari face referire La jertfa pentru ispășire. Acest cuvânt, se înțelege Că, pentru voi, are-a fi lege. Vita ce trebuie-a fi dată Ca jertfă, fi-va-njunghiată Doar într-un loc anume care E pentru astfel de lucrare – Deci pentru arderea de tot – Căci, prea sfânt lucru, o socot.


Acesta – prin a sa menire – Are să facă ispășire, Cu el, în fața Domnului Și-astfel, greșeala omului – Prin care fost-a vinovat – Se șterge, iar el e iertat.”


Să se închine Domnului, Din nou, în nazireatul lui. Apoi, el trebuie să vină Să dea, drept jertfă pentru vină, Un miel de-un an. Zilele lui, Din timpul nazireatului Ținut pân’ nu s-a întinat, În seamă, nu-i va fi luat, Căci nazireatul – negreșit – Prin mortu-atins, s-a pângărit.”


Tot prin credință, a păzit El, Paștele, și-a folosit Stropirea sângelui; astfel, Nimicitorul – pe acel Care era întâi născut – Să îl lovească, n-a putut.


De-al nostru Domn, Hristos Iisus, Care se află-n ceruri, sus, Mijlocitor la Tatăl Sfânt, Pentru acest nou legământ, Și-apoi de sângele stropirii – Sânge care-i vorbește firii, Mai bine decât cel vărsat De către Abel, altădat’.


După știința arătată, De la-nceput, de-al nostru Tată, Și prin acea sfințire, care, O face Duhul, spre-ascultare, Precum, însă, și spre stropire A sângelui dat peste fire, De Domnul nost’, Hristos Iisus: Eu, har și pace, v-am adus – Căci ele sunt neprețuite – Și vă doresc a fi-nmulțite!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa