Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 7:16 - Biblia în versuri 2014

16 Dacă aduce cineva, Un dar, care e dat, cumva, Spre a-mplini o juruință, Sau poate-i dat după dorință – Adică dat e, Domnului, Prin bunăvoia omului – De-asemeni, carnea jertfelor, Pân’ la ivirea zorilor Va trebui a fi mâncată.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Dar dacă ofranda pe care o aduce este în vederea împlinirii unui jurământ sau este un dar de bunăvoie, aceasta să fie mâncată în ziua în care este adusă, iar ce a mai rămas să se mănânce în ziua următoare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Dar dacă sacrificiul pe care îl aduce este în vederea împlinirii unui jurământ sau este oferit ca un dar benevol, acesta să fie mâncat în ziua în care este adus; iar ce mai rămâne, să fie mâncat în următoarea zi.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Dacă cineva aduce o jertfă votivă sau de devoțiune, să mănânce jertfa darului său în ziua când a adus-o; iar ce rămâne din ea să o mănânce a doua zi!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Dacă aduce cineva o jertfă pentru împlinirea unei juruințe sau ca dar de bunăvoie, jertfa să fie mâncată chiar în ziua când o va aduce, iar ce va rămâne din ea să se mănânce a doua zi.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și dacă jertfa darului său va fi o juruință, sau un dar de bună voie, jertfa lui să se mănânce în ziua în care o va aduce; și ce va rămânea din ea să se mănânce a doua zi.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 7:16
17 Mawu Ofanana  

Tot ce-am jurat eu, Domnului, Voi face-n fața tuturor Celor cari sunt al Său popor.


Tot ce-am jurat eu, Domnului, Voi împlini, în fața Lui, Precum și-n fața tuturor Celor cari sunt al Său popor.


De-aceea-n Casa Ta, socot Ca să aduc arderi de tot, Iar jurămintele-mi făcute, În fața Ta vor fi ținute.


Astfel, toți cei care-au avut Bunăvoință și-i trăgea Inima – ajutor să dea – De bunăvoie-au dăruit Ceea ce Domnu-a poruncit Prin Moise și au ajutat În tot ce trebuia lucrat.


„C-o jertfă, eu eram datoare – De mulțumire. În sfârșit, Ce am promis, am săvârșit.


Când domnitorul o să vrea, O ardere de tot, să dea, De bună voie, Domnului – Spre slava și spre cinstea Lui – Sau dă o jertfă cu menire De jertfă pentru mulțumire, Să se deschidă, negreșit, Poarta de către răsărit, Iar el să-și ducă, de îndat’, Jertfa, ca-n ziua de Sabat. După ce va ieși afară, Poarta se va închide iară.


Atuncea când ai să jertfești Un bou, sau miel, și-l dăruiești – De bunăvoie – acel dar Poate avea un mădular Mai lung sau mai scurt, cu ceva. Însă, când daru-i dat, cumva, Pentru o juruință, el Va fi fără cusur. Altfel, Jertfa ce fost-a dăruită, De către Domnul, nu-i primită.


Când veți aduce, Domnului, O jertfă, după voia Lui, Să fie jertfa cu menire De jertfă pentru mulțumire, Căci numai astfel, pregătită, Ea va putea a fi primită.


Afară de acestea, voi Aveți a mai păzi apoi, Sabatele lui Dumnezeu. Cu daruri să veniți, mereu. Aduceți jertfele făcute – Așa precum au fost cerute – Spre-a împlini o juruință. Aduceți toți – după putință – Daruri, care vor fi făcute, De bunăvoie și plăcute Vor fi în fața Domnului, Când fi-vor înaintea Lui.


Iată, pe vârful muntelui, Se-arată pașii solului Acela cari pacea vestește. Acuma dar, îți prăznuiește Iudo, acele zile care Menite-ți sunt de sărbătoare Și împlinește de îndat’, Tot ceea ce tu ai jurat! Află că prin mijlocul tău, Acela care este rău Nu va mai trece. Negreșit, Acela fi-va nimicit…


Când veți voi să dăruiți Jertfe, pe cari să le socot Să fie drept arderei de tot Ce sunt de flăcări mistuite, Aduse spre a fi-mplinite Ori niște juruințe, sau Poate sunt jertfe ce se dau De bunăvoie, jertfe care Le-aduceți la vreo sărbătoare, Din turme și cirezi luați Jertfa pe care vreți s-o dați. Prin ele, un miros plăcut, Îi va fi Domnului făcut.


Un loc va fi – se înțelege – Pe care Domnu-l va alege. În locul ce o să-l găsească, Va face ca să locuiască Numele Său. Acolo, voi O să aduceți mai apoi, Tot ceea ce vă poruncesc: Arderi de tot cari se jertfesc, Sau zeciuiala Domnului, Ori primul rod al câmpului, Sau daruri care au menire Spre-a juruinței împlinire.


Iată acum, ce nu se poate Ca să mâncați voi, în cetate: Nu veți putea, fără-ndoială, Din grâul dat ca zeciuială Ca să mâncați; de-asemenea, Nu veți putea din must a bea; Opriți vor fi, de la mâncare, Primii născuți pe cari îi are Cireada, sau turma de oi; Sunteți opriți a mânca voi, Din darul ce-i de trebuință Spre-a împlini o juruință, Din darurile ce se-adună – Cari date sunt de voie bună – Din primul rod al câmpului.


Doar lucrurile-acelea care Date vor fi, spre închinare, Lui Dumnezeu, și daru-adus Spre-a împlini – precum s-a spus – O juruință, să se știe Că duse trebuie să fie, În locu-n care, se-nțelege, Că Dumnezeu îl va alege.


În locu-ales, trebuie-apoi Ca, jertfe, să aduceți voi Și zeciuiala Domnului Și primul rod al câmpului, Sau daruri care sunt menite La juruințele-mplinite, Ori daruri care se adună Și date sunt de voie bună, Precum și-ntâi născuții care Și turma și cireada-i are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa