Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 7:12 - Biblia în versuri 2014

12 Când cineva – prin voia lui – Jertfă de laudă, va vrea, Lui Dumnezeu, ca să Îi dea, Va trebui să aibă știre, Că jertfa pentru mulțumire, De care este însoțită, Urmează a fi dăruită Cu niște turte-amestecate Cu untdelemn și frământate. Ele să fie nedospite Și să mai fie însoțite, Apoi, și de plăcinte care Vor fi din a făinii floare Ce, cu ulei, a fost stropită. Din coca lor – tot nedospită – Să facă turte, după care, Stropite fi-vor fiecare, Cu untdelemn. Pe lângă ele –

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 dacă o va aduce drept mulțumire, să aducă alături de jertfa de mulțumire niște turte nedospite, amestecate cu ulei, niște turte subțiri, nedospite, unse cu ulei, și turte din făină aleasă, bine frământată, amestecate cu ulei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Dacă acesta îl va aduce ca mulțumire, trebuie ca odată cu sacrificiul de mulțumire să aducă și câteva turte, amestecate cu ulei, turte subțiri, stropite cu ulei și turte din făină de cea mai bună calitate, amestecată cu ulei.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Dacă o aduce ca laudă, să aducă, pe lângă jertfa de laudă, turte nedospite, frământate cu untdelemn, plăcinte nedospite, unse cu untdelemn, și făină aleasă, amestecată cu untdelemn în turte frământate cu untdelemn!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulțumire, niște turte nedospite, frământate cu untdelemn, niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, și niște turte din floarea de făină, prăjite și frământate cu untdelemn.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Dacă o aduce ca mulțumire, atunci să aducă pe lângă jertfa de mulțumire turte fără aluat frământate cu untdelemn, și plăcinte fără aluat unse cu untdelemn, și floarea făinii amestecată cu untdelemn în turte frământate cu untdelemn.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 7:12
25 Mawu Ofanana  

Leviți-n urmă au sfârșit, Iar Ezechia a vorbit: „Iată că voi sunteți sfințiți Și sunteți gata pregătiți Să faceți slujba Domnului. Mergeți acum, în Casa Lui, Și-aduceți jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire.” Apoi, întreaga adunare Adus-a dobitoace care Erau drept jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire. Cei care-n inimi au simțit Îndemnuri, grabnic au venit, Jertfe să dea, ce se socot A fi drept ardere de tot.


A așezat la locul lui, Apoi, altarul Domnului Și-a adus jertfe cu menire De laudă și mulțumire, În cinstea Domnului. Astfel, Poruncă-n țară a dat el, Ca tot poporul să-L slăvească Pe Dumnezeu și să-L slujească.


În ziua ‘ceea, în cetate, Mai multe jertfe au fost date, Pentru că mare bucurie Făcuse Domnul, ca să vie, Peste-ai poporului Său fii. Femeile și-ai lor copii, În acea zi s-au bucurat. Cetatea toată-a răsunat De chiote de bucurie Și strigăte de veselie. Vacarmul care se făcea, Până departe se-auzea.


O, de-ar fi Domnul lăudat, Pentru-a Lui bunătate mare, Pentru minunile pe care El le-a făcut printre cei vii, Pentru ai oamenilor fii!


Jertfe-Ți voi da, având menire De jertfe pentru mulțumire Și Numele lui Dumnezeu, Am să Îl chem, de-acuma, eu.


Cel care, mulțumire, știe – Drept jertfă – să-Mi aducă Mie, Acela doar Mă proslăvește. Doar omul care își păzește Cărarea, parte va avea Să vadă mântuirea Mea.”


Strigăte mari de bucurie Și chiote de veselie. Au să răsune-n orice casă Cântec de mire și mireasă, Precum și glasul celor care Îndeamnă: „Dați laudă mare, Celui ce-i Domn al oștilor, Căci este bun și iertător, Iar îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!” Are să se audă, iară, Și glasul celor cari, în țară, Jertfe aduc de mulțumire; O să răsune peste fire, Iarăși, glasul poporului Ce-aduce jertfe Domnului În Templul Său cel minunat Ce-i în Ierusalim aflat. Căci voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război, Pentru că vreau să-i așez iară, Precum erau, în a lor țară. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


S-aducă orișice ființă, Numai cuvinte de căință Și-n felu-acesta, înapoi, La Domnul să vă-ntoarceți voi. Spuneți-I plini de umilință: „Arată-ne bunăvoință! Iartă păcatele pe care Întregul nostru neam le are Și-n loc de tauri, mai apoi, Laude-Ți vom aduce noi.


Atunci când jertfa de mâncare Luată e din ceva care Copt e-n cuptor, vreau să se știe Că ea va trebui să fie Numai din turte nedospite Și din plăcinte pregătite, Ce din făină-s frământate Și-s cu ulei amestecate.


De vei aduce un dar care Îl dai drept jertfă de mâncare, Și e o turtă nedospită – Ce în tigaie-i pregătită – Darul acesta – să se știe – Cum că făcut are să fie Doar din făină frământată, Cu untdelemn amestecată.


Când veți aduce, Domnului, O jertfă, după voia Lui, Să fie jertfa cu menire De jertfă pentru mulțumire, Căci numai astfel, pregătită, Ea va putea a fi primită.


Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preotului a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de copiii lui. Apoi ei – care, preoți sânt – Au să se-așeze-ntr-un loc sfânt – În curtea cortului – în care, Mânca-vor, darul de mâncare.


Carnea din jertfa dăruită, Care spre laudă-i menită, Precum și cea din jertfa care De mulțumire este, are A fi mâncată, de îndat’, În ziua când ele s-au dat – Nimic, din ea, să nu mai fie, Atunci când zorii au să vie.


Faceți să fumege, de-ndat’, Jertfele cari, cu aluat Făcute sunt și au menire De jertfe pentru mulțumire! Trâmbițe-n mâini să vă luați, Cu ele ca să trâmbițați! Vestiți-vă voi, fiecare, Ce daruri dați pentru mâncare, Precum și cele ce se-adună, Date fiind de voie bună! Vestiți ce daruri sunt făcute Și faceți-le cunoscute! Deci voi, fii ai lui Israel, Să faceți dar, în așa fel, Precum vă place, tot mereu!” – Spusese Domnul Dumnezeu.


Un coș de-azimi să se mai dea; Va trebui, de-asemenea, Dat – pentru darul de mâncare – Turte, din a făinii floare, Cari, cu ulei, s-au frământat. Plăcinte fără aluat – Cu untdelemn numai stropite – Mai trebuie-a fi dăruite. Să se mai dea și o măsură De jertfă pentru băutură, Așa precum a trebuit Dată în mod obișnuit.


La ale lui Iisus picioare, S-a aruncat și-a mulțumit, Că Domnul l-a tămăduit. Samaritean era acel Lepros, care s-a-ntors, la El.


Din cei ce s-au tămăduit, Acest străin doar, s-a găsit Să se întoarcă – Mă-ntreb Eu – Slavă să-I dea, lui Dumnezeu?”


Căci chiar dacă L-au cunoscut, Pe Dumnezeu, din ce-au văzut, Ei, totuși, nu L-au proslăvit Și-asemeni, nu I-au mulțumit. Ba mai mult, pe de altă parte, Urmat-au în gândiri deșarte, Iar inimile lor – în care Priceperea, loc, nu își are – Îndată s-au întunecat.


Aduceți mulțumiri, mereu, Tatălui nostru, Cel de Sus, În sfântul Nume-al lui Iisus.


Lui Dumnezeu, să-I dăruim – Prin El – o jertfă, fiecare, Spre lauda Lui, jertfă care E rod al buzelor celor Care, mereu, în drumul lor – În orice loc ei se găsesc – Al Său Nume-l mărturisesc.


Ca niște pietre vii, și voi Sunteți zidiți, formând apoi, O casă, toți – duhovnicească. Cu voi, o să se-alcătuiască În urmă dar, o preoție Cari sfântă trebuie să fie. Jertfe duhovnicești apoi, Va trebui s-aduceți voi, Lui Dumnezeu – pe al Său plac – Cari prin Iisus Hristos se fac.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa