Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 6:7 - Biblia în versuri 2014

7 Acesta – prin a sa menire – Are să facă ispășire, Cu el, în fața Domnului Și-astfel, greșeala omului – Prin care fost-a vinovat – Se șterge, iar el e iertat.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Preotul să facă ispășire pentru acesta înaintea Domnului și el va fi iertat de orice păcat pe care l-a comis și de care s-a făcut vinovat“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 El să facă achitare pentru acel om înaintea lui Iahve; și astfel va fi iertat de oricare dintre aceste păcate făcute, din cauza cărora devenise vinovat.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 „Aceasta este legea ofrandei: să o aducă fiii lui Aaròn înaintea Domnului, în fața altarului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Și preotul va face pentru el ispășirea înaintea Domnului, și i se va ierta, oricare ar fi greșeala de care se va fi făcut vinovat.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Și preotul să facă ispășire pentru el înaintea Domnului și i se va ierta, oricare ar fi greșala pe care a făcut‐o în care a fost vinovat.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 6:7
22 Mawu Ofanana  

Dragostea Lui cuprinde neamuri De oameni, pân’ la mii de ramuri. Fărădelegea e iertată, De către El. Este uitată Și răzvrătire și păcat, Însă, pe cel ce-i vinovat, Nu îl socoate fără vină Și-apoi nevinovat să-l țină. Fărădelegea săvârșită, De-naintași, e pedepsită În linia urmașilor Pân’ la al treilea neam al lor – Ba chiar pân’ la al patrulea, Pedeapsa Lui poate ținea!”


„Totuși, veniți să căutăm Acuma, să ne judecăm” – Zis-a cuvântul Domnului, Către întreg poporul Lui. „Dacă păcatele pe care Le-ați făptuit sunt – la culoare – Precum cârmâzul, negreșit Cu toate se vor fi albit, Astfel încât albeața lor Va fi ca a zăpezilor. Dacă păcatele pe care Le-ați făptuit sunt – la culoare – Roșii ca purpura, doresc – Asemeni lânii – să le-albesc.


Dar dacă, cel rău, înapoi, Din calea rea se-ntoarce-apoi – Și dacă el va fi făcut Ceea ce-i bine și plăcut – Din astă pricină, firește Că acel om, apoi, trăiește!


„Dacă-I aduce cineva, Lui Dumnezeu, un dar, cumva, Și-acesta e o jertfă care Luată este din mâncare, Darul cu care o să vină Va fi din floarea de făină. Iată cum fi-va pregătită: Cu untdelemn va fi stropită, Apoi tămâie-adăugată.


Pe urmă, procedați la fel, Cum ați făcut cu-acel vițel Dat jertfă pentru ispășire. Așa precum v-am dat de știre, Voi o să faceți, negreșit. Când ispășiri a săvârșit Preotul, astfel, pentru voi, Veți căpăta iertare-apoi.


Grăsimea jertfei dată-n dar Să fie arsă, pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit De căpetenii. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute.


Grăsimea jertfei dată-n dar, Să fie arsă pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel, se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit, De oameni simpli. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute. Greșeala îi va fi iertată, Prin jertfa care a fost dată, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, I S-a făcut.


Apoi să facă pregătire Celei de-a doua păsări date, După poruncile-așezate. Această pasăre-o socot A fi drept ardere de tot. Deci astfel – prin a sa menire – Preotul face ispășire, Iar omul – pentru-al său păcat – Atuncea doar, va fi iertat.


Preotul face-va astfel, O ispășire, pentru cel Care-a ajuns de-a săvârșit Lucruri de cari am pomenit Și-acuma este vinovat; Abia apoi, va fi iertat. Partea care va rămânea, Din dar, preotul să o ia, Căci drept, asupra ei, el are, Ca și la darul de mâncare.”


Cu un berbece, el să vină, Să îl dea jertfă, pentru vină. Berbecele – precum se știe – Fără cusur, voiesc să fie. El trebuie luat din turmă, Iar tu să-l prețuiești, în urmă. Preotul – prin a sa menire – Apoi va face ispășire, Pentru cel care a făcut Păcatul, fără a fi vrut, Și-n seamă, n-o să i se țină.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


În locu-n care-njunghiată E jertfa care a fost dată Ca ardere de tot să fie, Va trebui ca să se vie Cu dobitocul ce-o să țină Locul de jertfă pentru vină. Cu sângele acestui dar, Să se stropească pe altar, Precum și împrejurul lui.


Dar care Dumnezeu, sau cine Se mai aseamănă cu Tine, Nelegiuirile iertând Și cu privirea-apoi trecând Păcatele cele pe care Le-au săvârșit, fără-ncetare, Cei care sunt o rămășiță De-a moștenirii Tale viță? Iată dar că a Lui mânie Nu o să țină pe vecie, Căci o plăcere mult mai mare, Găsește El, în îndurare!


Iată, vă spun: orice păcat, Să știți că are-a fi iertat Și orice hulă, omului. Hula-mpotriva Duhului, În veci, însă, nu e iertată.


Dacă umblăm însă-n lumină – Căci El, lumină, e, deplină – Avem cu toții, părtășie, Unii cu alții și, se știe, Că sângele ce l-a vărsat Hristos – al Său Fiu – ne-a spălat De ale noastre mari păcate, Care, astfel, au fost iertate.


Dar dacă ne mărturisim Păcatele, o să găsim Că Domnul este credincios Și-o să ne ierte, ne-ndoios, Greșelile; a noastră fire – De orișice nelegiuire – Are să fie curățată Și astfel, ea va fi curată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa