Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 6:26 - Biblia în versuri 2014

26 Jertfa aceasta, cu menire De jertfă pentru ispășire, De preot trebuie luată Și-n locul sfânt, apoi, mâncată. Locul acesta e aflat În curtea cortului, chemat

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

26 S-o mănânce preotul care aduce jertfa pentru păcat. Să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea Cortului Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

26 Să mănânce din sacrificiul pentru păcat acel preot care îl va aduce. Să fie mâncat într-un loc sfânt: în curtea Cortului Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

26 Preotul care va aduce jertfa de ispășire, acela s-o mănânce, și anume să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

26 S‐o mănânce preotul care o aduce pentru păcat; să se mănânce într‐un loc sfânt în curtea cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 6:26
14 Mawu Ofanana  

Apoi, în jurul cortului – Precum și al altarului – Curtea mai fost-a așezată, Și s-a sfârșit lucrarea toată.


Omul acela mi-a vorbit: „Odăile cele aflate În miazănoapte așezate Și cele care s-au vădit Că-n miazăzi s-au construit La locul gol, să iei aminte Precum că ele-s odăi sfinte. Acolo, preoți vor urca. Lucruri prea sfinte, vor mânca Ei, în odăile acele, Căci pentru ei făcute-s ele. Ăști preoți sunt cei cari, mereu, Se-apropie de Dumnezeu. În ele fi-vor așezate Lucruri prea sfinte, daruri date Spre a fi daruri de mâncare; Puse vor fi vitele care Sunt date jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire Și vină. Aste odăi sânt Cuprinse în locul cel sfânt.


Atuncea, el a glăsuit: „Locul pe care l-ai zărit E locul dat preoților, Spre-a fierbe carnea jertfelor Ce au să aibă drept menire De vină și de ispășire. Și darurile de mâncare Ce le aduce fiecare, În acel loc, coapte-au să fie. În acest fel, n-au să mai vie În curtea cea de dinafară, Ca să sfințească apoi, iară, Întreg poporul adunat, Prin darurile ce s-au dat.”


Ei se hrănesc din jertfe date Pentru-ale neamului păcate. Lacomi se-arată, peste fire, Pentru a lui nelegiuire.


Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preotului a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de copiii lui. Apoi ei – care, preoți sânt – Au să se-așeze-ntr-un loc sfânt – În curtea cortului – în care, Mânca-vor, darul de mâncare.


Să n-o coacă, cu aluat, Căci astă parte, Eu le-am dat, Din darurile de mâncare, Cari ale Mele sunt și care, Anume fost-au pregătite Și sunt, de flăcări, mistuite. Darul acesta e prea sfânt, Așa precum, de-asemeni sânt Și jertfele de ispășire, Sau cele ce au drept menire De a fi jertfe pentru vină.


Carnea din jertfa ce-a fost dată, În urmă, trebuie mâncată, De toți cei care preoți sânt, Căci ea, un lucru e, prea sfânt.


Cu jertfa care o să țină Locul de jertfă pentru vină, La fel este – să aveți știre – Ca jertfa pentru ispășire. Aceiași lege – vă spun vouă – Că este pentru amândouă: Vita jertfită, Domnului, Să fie a preotului, Cari – potrivit cu-a sa menire – Are să facă ispășire.


Nu știți căci cei care slujesc – Și slujbe sfinte-ndeplinesc, În Templu – trebuie hrăniți, Din lucruri ce le dăruiți, Și cari sunt ale Templului? Cei ce slujesc altarului, N-au, oare, parte, de-acel dar, Ce se aduce, pe altar?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa