16 Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preotului a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de copiii lui. Apoi ei – care, preoți sânt – Au să se-așeze-ntr-un loc sfânt – În curtea cortului – în care, Mânca-vor, darul de mâncare.
16 Aaron și fiii săi să mănânce ce va mai rămâne din ea; s-o mănânce, sub formă de turte nedospite, într-un loc sfânt; să le mănânce în curtea Cortului Întâlnirii.
16 Aaron împreună cu fiii lui să mănânce ce va rămâne din ea. Să o consume în formă de turte, într-un loc sfânt. Locul unde trebuie să le mănânce, este cel din curtea Cortului Întâlnirii.
Levitul Core, acel care, Pe Imna, drept părinte-l are – Și care fost-a rânduit Ca ușier la răsărit – Fusese supraveghetor Al tuturor darurilor Cari pentru Domnul se adună, Date fiind, de voie bună. Acestea erau daruri care Se închinau prin ridicare. În grija lui – de-asemenea – Și lucruri sfinte, mai avea.
Să se mănânce carnea lui – Cari doar la para focului Friptă va fi – în acea noapte. Mâncați-o cu azime coapte, Precum și cu verdețuri care Vor trebui a fi amare.
„Drept hrană a preoților, Sunt darurile de mâncare Ce le aduce fiecare, Sau jertfele ce-s cu menire De vină ori de ispășire, Și tot ce fi-va închinat Lui Dumnezeu și-I va fi dat De Israel, după dorință, Adică prin făgăduință. Toate acestea-s ale lor: Sunt, deci, ale preoților.
Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preoților a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de feciorii lui. Din darurile câte sânt, Acesta e un dar prea sfânt, Adus în fața Domnului Și ars de para focului.
Preotul face-va astfel, O ispășire, pentru cel Care-a ajuns de-a săvârșit Lucruri de cari am pomenit Și-acuma este vinovat; Abia apoi, va fi iertat. Partea care va rămânea, Din dar, preotul să o ia, Căci drept, asupra ei, el are, Ca și la darul de mâncare.”
Voiesc să știe fiecare, Precum că darul de mâncare, Pe care preotul l-a dat, Nu va putea a fi mâncat; Ci ars să fie acest dar, În întregime, pe altar.”
Jertfa aceasta, cu menire De jertfă pentru ispășire, De preot trebuie luată Și-n locul sfânt, apoi, mâncată. Locul acesta e aflat În curtea cortului, chemat
Către Aron, Domnu-a vorbit: „Din tot ce Eu voi fi primit, Din toate lucrurile care, A lui Israel adunare Are să Mi le-nchine Mie, Să știi că îți dăruiesc ție Toate acele lucruri care Aduse-Mi sunt, prin ridicare. Toate-ți sunt date și, să știi, Sunt și pentru ai tăi copii, Ca drept al ungerii primite. Ele vor fi statornicite, Prin legea dată, pentru voi Și pentru-ai voști’ urmași apoi, Iar legea trebuie să ție De-acum și până-n veșnicie.
Acuma, trebuie să știm Ca praznicul să-l prăznuim, Nu cu acel vechi aluat, Sau cu acel amestecat Cu răutăți și viclenie, Ci cu azimi de curăție Și doar de adevăr, mereu – Acesta este sfatul meu.”