Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 5:6 - Biblia în versuri 2014

6 Apoi s-aducă – Domnului – O jertfă, pentru vina lui. Din turmă, o să trebuiască Să ia o parte femeiască – Oaie sau capră – cu menire De jertfă pentru ispășire. S-o dea apoi, preotului, Care, pentru păcatul lui – Așa precum v-am dat de știre – Are să facă ispășire.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Apoi să aducă Domnului jertfa pentru vina lui, pentru păcatul pe care l-a comis, o femelă din turmă, fie oaie sau iadă, ca jertfă pentru păcat, iar preotul să facă ispășire pentru păcatul lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Pentru acel păcat trebuie să aducă lui Iahve, ca sacrificiu, o femelă din turmă. Animalul adus ca sacrificiu pentru păcat va fi o oaie sau o capră. Preotul să facă achitare (cu animalul) pentru păcatul acelui om.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Să aducă Domnului jertfă pentru vinovăția lui, datorită păcatului pe care l-a săvârșit, partea femeiască din turmă, fie oaie, fie capră, și preotul să facă ispășire pentru el, pentru păcatul său!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Apoi, să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină pentru păcatul pe care l-a făcut o parte femeiască din turmă, și anume o oaie sau o capră, ca jertfă ispășitoare, și preotul să facă pentru el ispășirea păcatului lui.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și va aduce Domnului jertfa sa pentru vină pentru păcatul său cu care a păcătuit, o parte femeiască din turmă, o oaie sau o iadă, ca jertfă pentru păcat; și preotul va face ispășire pentru el de păcatul lui.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 5:6
13 Mawu Ofanana  

În tinda porții mai erau Și două mese ce serveau Spre a fi jertfele-așezate Cari trebuit-au junghiate. Erau jertfe ce se socot A fi drept ardere de tot, Jertfe ce fost-au cu menire De jertfe pentru ispășire, Sau jertfe ce urmau să vină Spre a fi date pentru vină.


Omul acela mi-a vorbit: „Odăile cele aflate În miazănoapte așezate Și cele care s-au vădit Că-n miazăzi s-au construit La locul gol, să iei aminte Precum că ele-s odăi sfinte. Acolo, preoți vor urca. Lucruri prea sfinte, vor mânca Ei, în odăile acele, Căci pentru ei făcute-s ele. Ăști preoți sunt cei cari, mereu, Se-apropie de Dumnezeu. În ele fi-vor așezate Lucruri prea sfinte, daruri date Spre a fi daruri de mâncare; Puse vor fi vitele care Sunt date jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire Și vină. Aste odăi sânt Cuprinse în locul cel sfânt.


Când va veni ziua în care Capătă iar, drept de intrare În sfântul Meu Locaș – și vine Ca să se-apropie de Mine În curtea înlăuntru-aflată, Urmând ca să-și înceapă-ndată, Slujba-n Locașul sfânt – să știe Precum că trebuie să vie Cu jertfa dată cu menire De jertfă pentru ispășire” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


Pe urmă, procedați la fel, Cum ați făcut cu-acel vițel Dat jertfă pentru ispășire. Așa precum v-am dat de știre, Voi o să faceți, negreșit. Când ispășiri a săvârșit Preotul, astfel, pentru voi, Veți căpăta iertare-apoi.


Dacă a fost descoperit Păcatu-acela, el să ia, O iadă, jertfă să Mi-o dea. Iada, pe care Mi-o dă Mie, Fără nici un cusur să fie.


Grăsimea jertfei dată-n dar, Să fie arsă pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel, se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit, De oameni simpli. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute. Greșeala îi va fi iertată, Prin jertfa care a fost dată, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, I S-a făcut.


De va aduce omu-acel – Pentru păcatul său – un miel, Să fie parte femeiască. Fără cusur să se vădească,


Grăsimea mielului luată Va fi de către preot, toată, Precum se face și-aveți știre, La jertfa pentru mulțumire. Apoi s-o ardă pe altar, Pe jertfele de pe-al său jar, Cari pentru Domnu-s rânduite Și sunt, de flăcări, mistuite. Preotul – prin a sa menire – Astfel, va face ispășire, Iar omul – pentru-al său păcat – Iertare va fi căpătat.”


Iar jertfa, pentru vina lui, E un berbec, dat Domnului. Berbecele – precum se știe – Fără cusur, voiesc să fie. El trebuie luat din turmă, Iar tu să-l prețuiești, în urmă. Apoi, berbecele, să-l ia Și preotului să îl dea;


Să se închine Domnului, Din nou, în nazireatul lui. Apoi, el trebuie să vină Să dea, drept jertfă pentru vină, Un miel de-un an. Zilele lui, Din timpul nazireatului Ținut pân’ nu s-a întinat, În seamă, nu-i va fi luat, Căci nazireatul – negreșit – Prin mortu-atins, s-a pângărit.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa