Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 5:2 - Biblia în versuri 2014

2 Sau de cumva, s-a întâmplat Să se atingă, cineva, De-un lucru necurat, cumva, Fără de voie, făr’ să știe – Aceste lucruri pot să fie Vreun hoit de fiară necurată, Poate să fie, totodată, Chiar și un hoit de la o vită Cari necurată-i socotită, Sau hoit de târâtoare poate, Cari necurată se socoate – Și-n urmă, el se dumirește Că vinovat se dovedește;

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Sau dacă cineva va atinge vreun lucru necurat, fie cadavrul unei vietăți necurate, fie cadavrul unei vite necurate, fie cadavrul unei târâtoare necurate, și lucrul acesta este ascuns de el, va deveni necurat și va fi vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Este posibil ca fără să își dea seama, cineva să se atingă de vreun lucru necurat. Acesta poate fi corpul mort al unui animal necurat, corpul mort al unei vite necurate sau corpul mort al unei reptile necurate. Acel om va fi necurat; și va fi considerat ca vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 sau când cineva se va atinge de orice lucru necurat: sau de cadavrul unui animal sălbatic impur, sau de cadavrul unui animal domestic impur, sau de cadavrul unei reptile necurate și-i va fi ascuns, va fi și el impur și vinovat;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 sau când cineva, fără să știe, se va atinge de ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei târâtoare necurate, și va băga apoi de seamă și se va face astfel vinovat

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Sau dacă se va atinge cineva de un lucru necurat, fie mortăciunea unei viețuitoare necurate, sau mortăciunea unui dobitoc necurat, sau mortăciunea unor târâtoare necurate și aceasta va fi ascuns de el, va fi necurat și vinovat.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 5:2
16 Mawu Ofanana  

Dar cine are cunoștință, Când a greșit din neștiință? Mă iartă pentru ce-am făcut, Fără ca eu să fi știut!


„Haideți! Din Babilon, plecați! Nu vă atingeți, nu luați Nimic ce este necurat! Ieșiți afară, de îndat’! Ieșiți dar, și vă curățați Voi toți acei care purtați Vasele Domnului! Ieșiți,


La carnea lor, să nu poftiți, Iar hoitul lor să îl priviți Drept urâciune. Astfel, toate


Să nu mâncați din carnea lor. Apoi, de hoitul porcilor, Să nu v-atingeți, ci să știți Ca, necurat, să îl priviți.


„Dacă poporul a greșit – Deci dacă a păcătuit Într-o anume-mprejurare, Cumva, întreaga adunare – Și fără voie-a săvârșit Ceea ce nu-i e-ngăduit Să făptuiască nimănui Călcând porunca Domnului – Făcându-se toți vinovați – Iată cum o să procedați:


Atunci când întâmpla-se-va, Ca să greșească cineva, Călcând, fără de voia lui, Cumva, porunca Domnului, Înfăptuind – făr’ a fi vrut – Lucruri ce nu sunt de făcut,


Sau de se va-ntâmpla, cumva, Să se atingă cineva, De-o spurcăciune omenească, Sau dacă fără să gândească – Fără să vrea – omul va pune Mâna, pe orice spurcăciune Care-l va face necurat, Când seama-și dă, e vinovat;


Sau dacă întâmpla-se-va Ca să vorbească cineva, Făr’ a-și lua seama la gură – Cu ușurință – și se jură Că o să facă rău sau bine Și-apoi, abia la urmă-i vine În minte faptul c-a greșit, Iată ce trebuie-mplinit:


De-asemeni, dacă a-ndrăznit Ca să mănânce cineva, Din jertfa Domnului, cumva, După ce, mâna, își va pune – Fără să vrea – pe-o spurcăciune, Cari omenească se vădește; Sau de cumva, se nimerește A fi într-un anume loc Și va atinge-un dobitoc Pe care necurat îl știe; Sau de atins are să fie De orice altă spurcăciune Și vine-apoi, pentru a pune Mâna, pe darul Domnului, Pentru-a mânca din jertfa Lui Cari pentru mulțumire-i dată, Să fie nimicit îndată, Pentru fărădelegea lui, Din mijlocul poporului!”


Hagai le-a pus altă-ntrebare: „Dacă apoi, din întâmplare, Are să vină cineva Și se atinge de ceva, Din ceea ce-am enumerat – Omul acel fiind spurcat, Căci de un mort s-a atins el – Lucrul atins, va fi la fel? Ceea ce a atins el are, Spurcat, în urmă, a fi oare?” Preoții au răspuns, de-ndat’: „Ce a atins, va fi spurcat.”


De orice lucru s-a atins – Fără să vrea sau înadins – Cel necurat, lucrul acel Ajunge necurat și el Și necurat are să fie, Până când seara o să vie.”


Fățarnici, cu mai multe fețe! Vai vouă, Fariseilor! Asemenea mormintelor Ascunse, sunteți, peste care, Toți calcă, plini de nepăsare, Pentru că nici nu bănuiesc Că ele-acolo, se găsesc!”


De-aceea, Domnu-a zis: „Ieșiți, Din al lor rând, și vă grăbiți Ca să vă depărtați de ei. Nu vă atingeți” – dragii mei – „De ceea ce e necurat, Iar Eu vă voi primi, de-ndat’.


Să nu mâncați porci, niciodată: Ei au copita despicată, Însă nu rumegă. Să știți, Drept necurați, să îi priviți. Să nu mâncați din carnea lor, Iar trupul mort al porcilor, Să nu-l atingă nimenea.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa