Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 5:13 - Biblia în versuri 2014

13 Preotul face-va astfel, O ispășire, pentru cel Care-a ajuns de-a săvârșit Lucruri de cari am pomenit Și-acuma este vinovat; Abia apoi, va fi iertat. Partea care va rămânea, Din dar, preotul să o ia, Căci drept, asupra ei, el are, Ca și la darul de mâncare.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

13 Așa să facă preotul ispășire pentru oricare din aceste păcate, pe care omul acela le-a comis, și va fi iertat. Ceea ce va mai rămâne din jertfa aceasta să fie a preotului, ca la darul de mâncare»“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

13 Așa trebuie să facă preotul achitare pentru oricare dintre aceste păcate pe care le-a făcut acel om. Și astfel, el va fi iertat. Ce va mai rămâne din acest sacrificiu, să fie partea preotului, așa cum este regula și cu privire la darul de mâncare.»”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

13 Preotul va face ispășire pentru păcatul pe care l-a săvârșit în unul dintre aceste [cazuri] și i se va ierta. [Restul de făină] va fi al preotului, ca la ofrandă»”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

13 Astfel va face preotul pentru omul acela ispășirea păcatului pe care l-a făcut față de unul din aceste lucruri, și i se va ierta. Cealaltă parte care va mai rămâne din darul acesta să fie a preotului, ca și la darul de mâncare.’”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

13 Și preotul să facă ispășire pentru el de păcatul cu care a păcătuit în vreuna din acestea și i se va ierta; și ce rămâne va fi al preotului, ca și darul de mâncare.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 5:13
16 Mawu Ofanana  

Ei se hrănesc din jertfe date Pentru-ale neamului păcate. Lacomi se-arată, peste fire, Pentru a lui nelegiuire.


Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preoților a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de feciorii lui. Din darurile câte sânt, Acesta e un dar prea sfânt, Adus în fața Domnului, Și ars de para focului.”


Apoi, ceea ce va rămâne Din daru-acesta, se cuvine Ca preoților a fi dat. Deci de Aron va fi luat, În urmă, restul darului, Precum și de feciorii lui. Din darurile câte sânt, Acesta e un dar prea sfânt, Adus în fața Domnului Și ars de para focului.


Pe urmă, procedați la fel, Cum ați făcut cu-acel vițel Dat jertfă pentru ispășire. Așa precum v-am dat de știre, Voi o să faceți, negreșit. Când ispășiri a săvârșit Preotul, astfel, pentru voi, Veți căpăta iertare-apoi.


Grăsimea jertfei dată-n dar Să fie arsă, pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit De căpetenii. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute.


Grăsimea jertfei dată-n dar, Să fie arsă pe altar, Ca jertfă pentru mulțumire. Astfel, se face ispășire, Pentru păcatul săvârșit, De oameni simpli. Negreșit Că ispășirile cerute, De către preot sunt făcute. Greșeala îi va fi iertată, Prin jertfa care a fost dată, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, I S-a făcut.


Apoi să facă pregătire Celei de-a doua păsări date, După poruncile-așezate. Această pasăre-o socot A fi drept ardere de tot. Deci astfel – prin a sa menire – Preotul face ispășire, Iar omul – pentru-al său păcat – Atuncea doar, va fi iertat.


Darul, la preot, să se dea. Acesta va lua din ea, Când pusă-i fi-va înainte, Un pumn de-aducere aminte Și din făina dată-n dar, Atât va arde pe altar – La fel ca darurile care Sunt date jertfă de mâncare Fiind de flăcări mistuite Și pentru Domnul rânduite. Deci acest dar – să aveți știre – Că este dar de ispășire.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit Și iată ce i-a poruncit:


La prețul lucrului luat, Cu care el a înșelat Sfântul locaș, adăugit Are să fie, negreșit, A cincea parte. Darul lui – Berbecul deci – preotului, Să-l dea, să facă ispășire – Așa precum aveți de știre – Și-n acest fel, prin jertfa dată, Greșeala îi va fi iertată.


Sau dacă întâmpla-se-va Ca să vorbească cineva, Făr’ a-și lua seama la gură – Cu ușurință – și se jură Că o să facă rău sau bine Și-apoi, abia la urmă-i vine În minte faptul c-a greșit, Iată ce trebuie-mplinit:


Atuncea deci, când cineva Se face vinovat, cumva, Pentru că a înfăptuit Ceva din ce s-a pomenit, Întâi are să trebuiască, Păcatul să-și mărturisească.


Apoi s-aducă – Domnului – O jertfă, pentru vina lui. Din turmă, o să trebuiască Să ia o parte femeiască – Oaie sau capră – cu menire De jertfă pentru ispășire. S-o dea apoi, preotului, Care, pentru păcatul lui – Așa precum v-am dat de știre – Are să facă ispășire.


Carnea, din jertfa ce-a fost dată, Va trebui, apoi, mâncată, De toți cei care preoți sânt, Căci ea, un lucru e, prea sfânt. Atunci când vor mânca din ea, Într-un loc sfânt, voiesc să stea.


Nu știți căci cei care slujesc – Și slujbe sfinte-ndeplinesc, În Templu – trebuie hrăniți, Din lucruri ce le dăruiți, Și cari sunt ale Templului? Cei ce slujesc altarului, N-au, oare, parte, de-acel dar, Ce se aduce, pe altar?


Eu l-am adus, la preoție, Atunci când l-am ales pe el, Din toți fiii lui Israel. Mereu – tămâie – trebuia Să ardă, înaintea Mea, Slujind pentru altarul Meu. Atuncea, dăruit-am Eu – Pentru a tatălui tău casă – Jertfele toate ce le lasă Israeliții și-s menite A fi, de flăcări, mistuite.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa