Levitic 5:11 - Biblia în versuri 201411 Când oamenii nu vor putea, Nici turturele ca să dea – Și nici doi pui de porumbei – Pentru păcat, s-aducă ei, Câte o efă, fiecare, Cari e din a făinii floare. Ca pe un dar de ispășire Voi socoti a ei menire. Ulei nu trebuie turnat Și nici tămâie-adăugat, Căci daru-acesta – negreșit – Ca ispășire-i socotit. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească11 Dacă nu poate aduce nici cele două turturele sau doi pui de porumbel, va aduce ca ofrandă, pentru păcatul pe care l-a comis, o jertfă pentru păcat din a zecea parte dintr-o efă de făină aleasă. Să nu pună nici ulei și nici tămâie pe ea, căci este o jertfă pentru păcat. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201811 Dacă nu poate aduce nici două turturele sau doi pui de porumbei, atunci cel care a păcătuit să aducă în calitate de sacrificiu pentru păcatul făcut, a zecea parte dintr-o efă de făină de cea mai bună calitate. Să nu pună nici ulei și nici tămâie pe ea; pentru că este un sacrificiu pentru păcat. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202011 Dacă nu va putea să aducă nici două turturele, nici doi pui de porumbel, să aducă darul său ca jertfă pentru păcat a zecea parte dintr-o éfă de făină aleasă! Să nu pună pe ea untdelemn și să nu adauge tămâie, căci aceasta este o jertfă pentru păcat! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 Dacă nu poate să aducă nici două turturele sau doi pui de porumbel, să aducă pentru păcatul lui, ca dar, a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, și anume ca dar de ispășire; să nu pună untdelemn pe ea și să nu adauge nici tămâie, căci este un dar de ispășire. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193111 Dar dacă nu‐i va da mâna pentru două turturele sau doi pui de porumbel, atunci va aduce ca dar al lui pentru ceea ce a păcătuit, a zecea parte din efă de floarea făinii ca jertfă pentru păcat: să nu pună untdelemn pe ea, nici să nu pună tămâie peste ea, căci este o jertfă pentru păcat. Onani mutuwo |
Dacă nu poate da un miel, Să dea doi pui de porumbel, Sau să dea două turturele. Să fie păsările-acele Drept jertfe: una o socot A fi o ardere de tot, Și-a doua va avea menire De jertfă pentru ispășire. Preotu-n urmă să le ia Și, ispășire, pentru ea, Să facă-n fața Domnului, Jertfindu-le-naintea Lui. Astfel, prin jertfa dăruită, Femeia fi-va curățită.”
Dacă-i sărac omul acel, S-aducă doar un singur miel; Cu-acesta, trebuie să vină, Să îl dea jertfă pentru vină. De preot, el va fi luat – După ce-ntâi l-a legănat – Să facă pentru omu-acel, O ispășire-n acest fel. Deci dacă e sărac și n-are, Să ia din a făinii floare, Doar o zecime-amestecată Cu untdelemn și frământată. Un log de untdelemn să ia Și preotului să îl dea.
Darul, la preot, să se dea. Acesta va lua din ea, Când pusă-i fi-va înainte, Un pumn de-aducere aminte Și din făina dată-n dar, Atât va arde pe altar – La fel ca darurile care Sunt date jertfă de mâncare Fiind de flăcări mistuite Și pentru Domnul rânduite. Deci acest dar – să aveți știre – Că este dar de ispășire.
„Aron și cu feciorii lui, Un dar, să-I facă, Domnului, În ziua-n care au să fie Unși și-așezați în preoție. Să dea, din a făinii floare, Un dar cari este de mâncare. Darul acesta – să se știe – A zecea parte va să fie, Din efă, și va fi-mpărțit În două, spre-a fi dăruit: O jumătate dimineața – Când zorile-și arată fața – Și-apoi, a doua jumătate, Dată va fi, pe înserate. Darul acesta, să se știe Că, veșnic, trebuie să fie.
Omul, nevasta, să își ia Și să se ducă-apoi, cu ea, La preot. Tot atuncea, are Să ducă și-un dar de mâncare. Acela trebuie să fie Adus pentru a lui soție. Din efă, el are să ia A zecea parte, ca s-o dea Drept dar, atunci când o să vină, Doar din a orzului făină. Cu untdelemn, să nu-l stropească; De-asemeni, n-o să trebuiască Tămâie-a pune, peste el, Pentru că darul de-acest fel Are o singură menire: De-a face o descoperire, De-a lumina – se înțelege – Ascunsa ei fărădelege.
Iată cari fost-a darul lui, La târnosirea-altarului: O farfurie a fost dată Ce din argint era turnată – O sută treizeci sicli, ea, În greutate, cântărea. Și un lighean a dăruit; Tot din argint alcătuit Fusese și ligheanu-acel – Șaptezeci sicli avea el, Luați după siclul pe care Sfântul locaș, numai, îl are. În vase-atuncea s-a mai pus Darul ce trebuia adus. Cu darul dat pentru mâncare – Luat din a făinii floare – Umplute-au fost vasele-acele. Ulei a fost turnat în ele Și-apoi, toată făina dată, În urmă, fost-a frământată.