Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 4:18 - Biblia în versuri 2014

18 După aceea, ca să ungă Și coarnele altarului, Aflat în cortul Domnului. Cu sângele rămas, apoi, Se va întoarce înapoi, Către a cortului intrare, Mergând înspre altarul care, La arderea de tot, servește. Aici, sângele trebuiește, În urmă, a fi lepădat. Deci el va trebui vărsat, La poalele altarului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Apoi să ungă cu sânge coarnele altarului care se află înaintea Domnului, în Cortul Întâlnirii, iar restul sângelui să-l verse la baza altarului arderilor-de-tot, care se află la intrarea în Cortul Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Apoi să ungă cu acel sânge coarnele altarului care este (pus) înaintea lui Iahve, în Cortul Întâlnirii. Să verse restul sângelui la baza altarului pe care se ard integral animale. El este (pus) la intrarea în Cortul Întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Apoi, preotul să pună din sânge pe coarnele altarului care este înaintea Domnului, în cortul întâlnirii; iar tot celălalt sânge al vițelului să-l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, [altar] care este la ușa cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Să ungă cu sângele acesta coarnele altarului care este înaintea Domnului, în cortul întâlnirii, și să verse tot sângele care a mai rămas la picioarele altarului pentru arderile-de-tot, care este la ușa cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Și să pună sânge pe coarnele altarului care este înaintea Domnului, în cortul întâlnirii. Și tot sângele să‐l toarne la picioarele altarului arderii de tot care este la ușa cortului întâlnirii.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 4:18
11 Mawu Ofanana  

Preoții junghiară boi, Berbeci și miei. Au strâns apoi, Sângele lor și au venit Pân’ la altar, de l-au stropit.


Lua-vei din sângele lui, Cu al tău deget, după care, Sânge să pui, pe fiecare Din coarnele altarului. Iar sângele vițelului, În urmă, îl vei fi luat, Pentru că trebuie vărsat La ale-altarului picioare.


Pentru-a altarului sfințire, Aron va face ispășire, Pe coarnele altarului. Va folosi, în slujba lui, Sângele jertfei ce s-a dat Ca ispășire de păcat. Printre ai voști’ urmași, mereu, Lucru prea sfânt – de Dumnezeu – Aceasta e considerată, Făcându-se – pe an – o dată.”


Sângele jertfei ce s-a dat, De preot, trebuie luat, Pentru a unge-apoi, cu el, Coarnele-altarului acel, Pe care voi îl folosiți, Arderi de tot, când Îmi jertfiți. Restul de sânge-al țapului, La poalele altarului, Va trebui a fi vărsat – Când ungerea s-a încheiat.


Sângele jertfei ce s-a dat, De preot trebuie luat, Pentru a unge-apoi, cu el, Coarnele-altarului acel, Pe care voi îl folosiți, Arderi de tot, când Îmi jertfiți. Restul de sânge-al jertfei lui, La poalele altarului, Va trebui a fi vărsat – Când ungerea s-a încheiat.


Sângele jertfei ce s-a dat, De preot trebuie luat, Pentru a unge-apoi, cu el, Coarnele-altarului acel, Pe care voi îl folosiți, Arderi de tot, când Îmi jertfiți. Restul de sânge-al mielului, La poalele altarului, Va trebui, apoi, vărsat – Când ungerea s-a încheiat.


Apoi, în urmă, ca să ungă – Cu sângele vițelului – Și coarnele altarului Pentru tămâi mirositoare, Al cărui loc de așezare Este-n lăuntru cortului, Pus înaintea Domnului. Cu sângele rămas, apoi Se va întoarce înapoi, Către a cortului intrare, Mergând înspre altarul care, La arderea de tot, servește. Aici, sângele trebuiește A fi, în urmă, lepădat. Deci el va trebui vărsat, La poalele altarului.


Cu sângele acestui dar, Pe un perete de altar, Preotul are să stropească. Sângele ce-o să prisosească, La poalele altarului, Stors o să fie. Jertfa lui E jertfă pentru ispășire.


Dar să mănânce, sunt opriți, Din ceea ce voi dăruiți Ca jertfă pentru ispășire Și-n cortul pentru întâlnire Sângele ei a fost adus Când ispășirea – cum v-am spus – Se face în locașul sfânt. Aceste jertfe, arse, sânt.”


Iar Moise l-a înjunghiat. Cu sângele vițelului, El, coarnele altarului, Le-a uns și-astfel l-a curățat. Restul de sânge, l-a vărsat Apoi, lângă altaru-acel Și l-a sfințit în acest fel, Căci ispășire i-a făcut, Așa cum Domnul a cerut.


Apoi, sângele de vițel, De ai săi fii, a fost luat, Iar ei, tatălui lor, l-au dat. În sângele vițelului, El și-a-nmuiat degetul lui Și-a uns coarnele de pe-altar Așa precum se cere, iar Restul de sânge adunat – Când a sfârșit – a fost vărsat, La poalele altarului.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa