Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 4:15 - Biblia în versuri 2014

15 Bătrânii care sunt la voi, Să-și pună, peste capul lui, Mâinile-n fața Domnului. Apoi să fie-njunghiat,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 iar bătrânii comunității să-și pună mâinile pe capul taurului, în prezența Domnului, și taurul să fie înjunghiat acolo, în prezența Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Bătrânii consilieri ai adunării să își pună mâinile pe capul vițelului în prezența lui Iahve; și vițelul să fie apoi înjunghiat acolo, înaintea Lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Bătrânii adunării să-și impună mâinile pe capul vițelului, înaintea Domnului, și să înjunghie vițelul înaintea Domnului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Bătrânii adunării să-și pună mâinile pe capul vițelului înaintea Domnului și să înjunghie vițelul înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Și bătrânii adunării să‐și pună mâinile pe capul vițelului înaintea Domnului: și vițelul să se junghie înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 4:15
16 Mawu Ofanana  

Au luat țapii cu menire De jertfe pentru ispășire Și-au mers în față la-mpărat Și la cei cari s-au adunat La Templu. Cei prezenți s-au dus Și mâinile pe țapi și-au pus.


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Te sui, la Mine, însoțit De frate’ tău, Aron; apoi, Pe lângă el, mai cheamă doi: Întâi Nadab are să fie, Cari cu Abihu va să vie. Dintre bătrâni, din Israel, Ia șaptezeci. Grupul acel Te va-nsoți apoi, pe tine, Când ai să urci până la Mine. Din depărtare, vă-nchinați Și, la pământ, cu fața, stați.


Moise, pe munte, s-a suit. Atunci, Aron l-a însoțit, Nadab și-Abihu; iar cu ei, Urcară și bătrâni-acei – Adică șaptezeci, pe care, Moise-i luase, la plecare.


Dacă ăst dar va fi, în urmă, Adus ca ardere de tot De la cireadă, Eu socot Ca două cereri să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Jertfa pe care Mi-o dă Mie, La ușa cortului, adusă Are să fie și-apoi pusă Acolo-n fața Domnului, Pentru a fi-nchinată Lui, Căci astfel doar darul făcut, Îi va fi Domnului, plăcut.


Stăpânul dobitocului Să pună, peste capul lui, Mâna și-apoi, să îl jertfească. Numai așa o să-l primească Domnul, făcând în acest fel, O ispășire, pentru el.


Aron, atunci, își va fi pus Mâinile-asupra țapului. Cu mâinile pe capul lui, Mărturisi-va, peste el, Păcatele lui Israel: Tot ceea ce s-a săvârșit, Prin care s-a păcătuit, Tot ceea ce-i fărădelege, Toate călcările de lege. Toate acestea fiind spuse, Pe capul țapului, sunt puse. Apoi, el fi-va izgonit Către pustie. Însoțit Va fi de-un om anume, care Primi-va astă-nsărcinare.


Iar preotul, ce-a căpătat Ungerea sfântă-a Domnului, Va merge, cu sângele lui, În cortul întâlnirii. El,


Luat va fi vițelu-acel Și dus la Domnul fi-va el. Când are să-l înfățișeze, Pe capul lui, să își așeze Mâna – în fața cortului – Și-acolo-apoi – la ușa lui – Să îl înjunghie, de-ndat’.


Apoi, el a apropiat Vițelul care-a fost luat Ca jertfă pentru ispășire, Dat pentru-a slujbei împlinire. Aron și cu feciorii lui, Atunci, pe al vițelului Cap, mâinile și-au așezat,


Apoi, el a apropiat Berbecul care a fost dat Ca ardere de tot să fie. Aron a trebuit să vie, În față – cu feciorii lui – Unde, pe al berbecului Cap, mâinile și-au așezat,


Moise-a luat berbecul care Menit era la închinare Pentru serviciul Domnului. Atunci, Aron și fiii lui, Mâinile, și le-au așezat, Pe capul său și junghiat


Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Adă la Mine – negreșit – Pe șaptezeci dintre bărbați. Aceștia trebuie luați Dintre bătrânii cei pe care Poporul Israel îi are. Să îi alegi, atunci când vii, Doar pe acei pe care-i știi Că au putere în popor, Că ascultat e glasul lor. La cortul întâlnirii, voi Trebuie să veniți apoi.


Domnul s-a pogorât în nor Și-apoi, în fața tuturor, Cu Moise, El de vorbă-a stat. Din duhul, peste el aflat, Luă o parte și a pus Peste cei care i-a adus Moise, acolo. Șaptezeci, Au fost bătrâni-aceia. Deci, După ce duhul i-a umplut, Îndată ei au început Să prorocească. La sfârșit, Ei – însă – n-au mai prorocit.


Apropie, în locu-acel, Leviți-n fața cortului, Să stea-naintea Domnului. Apoi, acel întreg popor, Mâna să-și pună-asupra lor.


Peste viței – pe capul lor – Le spune dar, Leviților, Să-și pună mâinile apoi. Pe primul, să-l aduceți voi, Pentru Leviți – de curățire – Ca jertfă pentru ispășire. Pe celălalt, am să-l socot Să-Mi fie ardere de tot.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa