Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 3:1 - Biblia în versuri 2014

1 „Atunci când cineva va vrea, Ca Domnului un dar să-I dea, Drept jertfă pentru mulțumire, E necesar să aibă știre Cum trebuie-a fi pregătită. De-i din cireadă dăruită, Să ia o parte bărbătească – Sau chiar o parte femeiască – Din animalele din jur, Dar fără de nici un cusur. Să vină-apoi, cu jertfa lui, S-o pună-n fața Domnului.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 Dacă ofranda cuiva este o jertfă de pace și dacă el o aduce din cireadă, animalul, mascul sau femelă, trebuie să fie fără cusur; așa să fie adus înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Dacă cineva va oferi un dar ca sacrificiu de pace din cireada lui, să fie adus înaintea lui Iahve. Indiferent că animalul este mascul sau femelă, trebuie să nu aibă (niciun) defect.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Dacă cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de împăcare, dacă va aduce dintre animalele mari, să aducă fie parte bărbătească, fie parte femeiască, fără cusur! Să-l aducă înaintea Domnului!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Când cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulțumire, dacă îl va aduce din cireadă, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, s-o aducă fără cusur înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și dacă darul lui va fi o jertfă de pace: dacă‐l va aduce din cireadă, fie parte bărbătească sau femeiască, să‐l aducă fără cusur înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 3:1
29 Mawu Ofanana  

În urmă, pe ogorul lui, Pentru cinstirea Domnului, El, un altar, a ridicat Pe care-apoi, jertfe, I-a dat. Acestea au avut menire De jertfe pentru mulțumire, Iar ele, date se socot, Că fost-au ardere de tot. David, pe Domnul, L-a chemat, Iar El, din cer, răspuns i-a dat, Prin focul cere a venit Peste altar și-a mistuit Jertfele de deasupra lui.


Altar, vreau să-Mi înalți tu, Mie. Acesta, din pământ să fie, Căci pe acest altar, socot Să-ți aduci arderea-de-tot, Jertfe de oi și boi, pe care Le dai ca jertfe de mâncare. Oriunde am să Mă găsesc – Și de-al Meu nume-Mi amintesc – Pe tine, te voi căuta Și te voi binecuvânta.


Pe niște tineri, el i-a pus, Și-arderi de tot ei au adus. Tauri apoi, au junghiat, Din care jertfe-au înălțat – De mulțumire – Domnului.


Cu pieptul, fi-va dăruită Ea, lui Aron; de-asemenea, Fiii săi dreptul vor avea, Mereu, la părțile acele. Prin lege, le sunt date ele. În Israel, se înțelege, Că veșnică e astă lege. Aceasta e o jertfă care Adusă e, prin ridicare. Din jertfele de mulțumire, Ce le aduceți, s-aveți știre Că asta-i partea Domnului, Care I se cuvine Lui.


„C-o jertfă, eu eram datoare – De mulțumire. În sfârșit, Ce am promis, am săvârșit.


După ce fi-va împlinit Timpul anume hărăzit, A opta zi, preoți-apoi, Jertfele ce le-aduceți voi, Au să le pună pe altar. Ele vor fi aduse dar, Drept jertfe care se socot Precum că sunt arderi de tot. Vor mai fi jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire. Atunci, față de-al vost’ popor, Eu fi-voi binevoitor” – A zis Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


O oaie trebuie să fie Luată dintr-o turmă-apoi, Cari are două sute oi. Să dea o oaie fiecare Din semințiile pe care Le are neamul Israel. Aceste oi vor fi, astfel, Date drept daruri de mâncare, Arderi de tot și jertfe care Se vor vădi de mulțumire Fiind jertfe de ispășire” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.


Dacă un om vine, în urmă, Și va aduce-un dar din turmă, Din miei sau capre – cum va vrea – Ca ardere de tot să-l dea, Două cerințe să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie.


Dacă ăst dar va fi, în urmă, Adus ca ardere de tot De la cireadă, Eu socot Ca două cereri să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Jertfa pe care Mi-o dă Mie, La ușa cortului, adusă Are să fie și-apoi pusă Acolo-n fața Domnului, Pentru a fi-nchinată Lui, Căci astfel doar darul făcut, Îi va fi Domnului, plăcut.


De-aceea, ai lui Israel Copii vor proceda astfel: Ei nu își vor înjunghia Jertfa, pe câmp, ci au s-o ia Ca, preotului, să o ducă. Acesta are s-o aducă, Apoi, la ușa cortului, S-o pună-n fața Domnului, Ca jertfă pentru mulțumire.


Atunci când cineva va vrea, Ca Domnului un dar să-I dea, Drept jertfă pentru mulțumire, E necesar să aibă știre, Cum trebuie-a fi pregătită. Dacă-i din turmă dăruită, Să ia o parte bărbătească – Sau chiar și una femeiască – Din animalele din jur, Dar fără de nici un cusur.


Apoi, un taur a luat Și un berbec. I-a-njunghiat, Pentru că ei aveau menire De jertfă pentru mulțumire Din partea-ntregului popor. Sângele tot, al jertfelor, Ai lui Aron fii l-au luat Și tatălui lor, ei l-au dat. Aron, cu sânge, a stropit


Un taur și-un berbec apoi, Va trebui să luați voi. Aceștia vor avea menire De jertfă pentru mulțumire. Pe ei, trebuie să-i jertfiți, În fața Domnului. Să știți, Să mai aduceți fiecare, Atunci, și darul de mâncare, Cari din făină e luat, Cu untdelemn doar frământat. Pentru că astăzi, vouă, iată, Chiar Dumnezeu vi se arată!”


Jertfe Îmi dați, ce se socot A fi drept ardere de tot; Apoi Mi-aduceți daruri care Menite sunt pentru mâncare. Degeaba-Mi dați jertfele-acele, Căci n-am nici o plăcere-n ele. Iată, vițeii îngrășați, Pe cari veniți ca să Mi-i dați Drept jertfe care au menire De jertfe pentru mulțumire, Nu-Mi sunt pe plac și nu-Mi priesc; De-aceea, nici nu îi privesc.


„Nici gând! Să fie blestemat Acela ce s-a arătat Înșelător, acela care – Deși în a lui turmă are Vite de parte bărbătească – Drept jertfă o să-I dăruiască Lui Dumnezeu, vita pe care O știe că beteșug are. Eu sunt un mare Împărat. Numele Meu e-nfricoșat Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


O vită oarbă când jertfiți, Nu credeți că voi săvârșiți Un lucru rău? Dar când cătați, O vită șchioapă să Îmi dați – Sau una care se vădea Precum că beteșug avea – Nu săvârșiți un lucru rău? Du-te la dregătorul tău Și vei vedea dacă el, bine, Te va primi apoi, pe tine, Pentru ceea ce-ai dăruit. Cum oare, ai să fii primit, Atunci, de către dregător?” – A zis Domnul oștirilor.


Când un vițel este luat Pentru a fi, în urmă, dat Drept jertfă pentru mulțumire, Arderi de tot pentru-mplinire A juruințelor făcute,


Apoi, un dar va fi adus, Care – așa precum se știe – Un miel de-un an are să fie. Acela o să trebuiască, Fără cusur, să se vădească. Mielul, Eu am să îl socot Să-Mi fie ardere de tot. O oaie de un an apoi, Mai trebuie s-aduceți voi. Și-aceasta, de-asemenea, Nici un cusur nu va avea. Oaia să aibă drept menire De jertfă pentru ispășire. Și un berbec să mai luați – Fără cusur – și să Mi-l dați. El o să aibă drept menire De jertfă pentru mulțumire.


Jertfe a dat, de mulțumire, Cinci miei de-un an, cinci țapi apoi, Cu cinci berbeci și cu doi boi. Nahșon e cel care-a făcut Darul acesta, dar cerut La târnosirea-altarului – Aminadab e tatăl lui.


Jertfe a dat, de mulțumire, Cinci miei de-un an, cinci țapi apoi, Cu cinci berbeci și cu doi boi. Darul acesta e făcut De Gamliel – cum s-a cerut – La târnosirea-altarului, Iar Pedahțur e tatăl lui.


Arderi de tot, carnea apoi Și sânge, să aduceți voi, Doar pe al Domnului altar. Din celelalte jertfe dar, Pe-altar, sângele, să-l vărsați, Iar carnea-n urmă s-o mâncați.


Prin El – apoi, să facă pace, Spre a putea ca să împace, Cu Sine, toate câte sânt În ceruri sus, sau pe pământ, Căci pace, a putut aduce, Prin sângele ce-a curs, pe cruce.


Să caute dar, fiecare, Să se apropie, să vină La El, având inima plină Cu o credință-adevărată, Stropită bine și curată, Spălată înăuntrul său, De urma unui cuget rău, Avându-și trupul îmbăiat În apă, spre a fi curat.


Deci ce-am văzut și-am auzit, Și vouă v-am împărtășit, Ca astfel, să puteți și voi În părtășie-a fi, cu noi. Toată această părtășie, Cu Tatăl, trebuie să fie Și cu al Său Fiu – cum am spus – Cu Domnul nost’, Hristos Iisus.


Apoi, întregul Israel A mers, la Domnul, la Betel. Au plâns acolo, au postit, Și-arderi de tot I-au dăruit – De mulțumire – Domnului.


Poporul s-a sculat apoi, În zorii zilei, și-a zidit Altar, pe care a jertfit Arderi de tot, având menire De jertfe pentru mulțumire – Aduse-n fața Domnului – Arse de para focului.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa