Levitic 26:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Pace, în țară, veți avea, Mereu, iar somnul, nimenea N-o să vi-l tulbure. Din țară, Eu am să fac, atunci, să piară Sălbăticiunile. Feriți De sabie, aveți să fiți.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Vă voi da pace în țară și, astfel, vă veți culca și nimeni nu vă va înspăimânta. Voi nimici animalele sălbatice din țară și sabia nu va trece prin țara voastră.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Vă voi da pace în zona unde veți locui. Vă veți culca; și nimeni nu vă va deranja; voi distruge animalele sălbatice din țară, iar sabia nu va trece prin ea.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Voi da pace în țară, vă veți culca și nu va fi cine să vă sperie; voi face să piară din țară animalele sălbatice și sabia nu va trece prin țara voastră.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Voi da pace în țară și nimeni nu vă va tulbura somnul; voi face să piară din țară fiarele sălbatice și sabia nu va trece prin țara voastră.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Și voi da pace în țară, și vă veți culca și nimeni nu vă va spăimânta și voi pierde viețuitoarele sălbatice din țară și sabia nu va trece prin țara voastră.

Levitic 26:6 Mawu Ofanana

2 Regi 2:24

S-a mâniat, la vorbele Pe care i le-au aruncat, S-a-ntors și-apoi i-a blestemat, În Numele Domnului Sfânt. Îndată, la al său cuvânt, Dintr-o pădure au ieșit Doi urși, care s-au repezit Către acei copii și-apoi, Ucis-au patruzeci și doi.

1 Cronici 22:9

Iată, un fiu vei căpăta Acesta se va arăta Om al odihnei. Voi veghea Și pace-n jur, el va avea, Căci „Solomon”, va fi numit („Pace” înseamnă tălmăcit). În vremea-n cari trăi-va el, Pace va fi, în Israel.

2 Cronici 20:30

În timpu-n care Iosafat, În Iuda, a împărățit, De liniște s-a-nvrednicit, Căci la hotare, Dumnezeu, Pace-i dăduse, tot mereu.

Iov 11:19

Și nu vei mai fi tulburat, De nimenea. Ci căutat Vei fi, pentru bunăvoință.

Iov 5:23

Pentru că legământ vei face Chiar și cu pietrele și pace Afla-vei, căci de tine, știre, Și fiarele au. Fericire,

Psalmi 144:14

Vițelele sunt prăsitoare. Nu-i nici o pagubă sub soare. Nici o robie nu ne-apasă Și nici un țipăt n-o să iasă, Din ulițele noastre. Iată

Psalmi 147:14

Pace îți dă, neîncetat, Și – cu grâu bun – ești săturat.

Psalmi 29:11

Poporului îi dă tărie, Cu pace-l binecuvintează, Mereu, și-asupra lui veghează.

Psalmi 3:5

Mă culc, adorm și mă trezesc, Căci Domnul e sprijinul meu.

Psalmi 4:8

Eu, când mă culc, adorm în pace Pentru-că-n locuința mea, Tu-mi dărui liniștea ce-mi place, Și pacea Ta mă va veghea.

Psalmi 85:8

Voi asculta fără crâcnire, Ceea ce spune Dumnezeu, Pentru că a vorbit, mereu, De pace doar, poporului Și celor ce-s iubiți ai Lui. Ei, însă, trebuie să știe, Să nu mai cadă-n nebunie.

Exodul 23:29

Nu dintr-odată-i izgonesc, Din calea ta, căci nu voiesc Să fac, din țară, o pustie, Care – apoi – plină să fie De fiarele pământului.

Proverbe 3:24

Când îți lași trupul să se culce N-o să ai teamă și-atunci, dulce Îți va fi somnul, negreșit.

Proverbe 6:22

De gât. Te vor călăuzi În mers, în pat te vor păzi Și-ți vor vorbi la deșteptare, Veghind mereu a ta cărare.

Isaia 35:8

O cale o să se croiască, Acolo, și-o să se numească Drept „Calea sfântă”. Nimenea Nu va putea trece pe ea, Dacă cumva e necurat, Căci acest drum s-a arătat Pentru cei sfinți. Aceia care Vor apuca astă cărare, Chiar dacă minte nu vădesc, Totuși, ei nu se rătăcesc.

Isaia 35:9

Fiare sălbatice sau lei Nu vor călca pe firul ei, Ci numai cei răscumpărați, Pe ea, să meargă, sunt lăsați.

Isaia 45:7

Lumina, Eu o întocmesc, Iar bezna, tot Eu o-mpletesc. Eu dau belșugul și tot Eu Aduc restriștea căci, mereu, Aceste lucruri Eu le fac, Numai după al Meu bun plac.

Isaia 9:7

Domnia Lui are să crească, Mereu, și are să-nflorească. Cu pace fără de sfârșit, Are să fie întărit Jilțul lui David, de domnie, Precum și-a lui împărăție, Pentru că fi-va sprijinită Prin judecată și-ntărită Printr-o neprihănire vie Care va ține pe vecie. Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit De râvna Celui cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu.

Ieremia 30:10

N-ai teamă Iacove, îți zic! Apoi, și ție, Israel, Îți spun: nu te speria, de fel! Din țara cea îndepărtată – Unde te-am izgonit odată – În cari ajuns-a ca să fie Sămânța ta dusă-n robie, Cu mâna Mea te izbăvesc. Iată că Eu – Domnul – voiesc Ca-n vremurile de apoi, Pe Iacov să-l aduc ‘napoi, Ca să-i dau liniște și tihnă. Nicicând, apoi, a lui odihnă Nu se va tulbura vreodat’.

Ieremia 31:26

La aste lucruri, m-am trezit Grabnic din somn și am privit, Căci somnul ce mă-nvăluise, Drept un somn dulce se vădise. –

Езекиел 14:15

Țara, dacă ar fi lăsată, De fiare-a fi cutreierată – Spre a ucide-al ei popor Și un pustiu neprimitor S-ajungă-n urmă a fi ea, Prin cari nu trece nimenea De spaima ce o răspândesc Fiarele ce o locuiesc –

Езекиел 14:17

Sau de-aș aduce sabia În contra țării ăsteia Și-o pun apoi, să-i nimicească Pe cei ce au s-o locuiască – Și-asemeni fi-vor nimicite Toate cirezile de vite –

Езекиел 14:21

Dar totuși, Domnul Dumnezeu A zis așa: „Iată că Eu, Cu toate că trimite-voi Peste Ierusalim, apoi, Grozavele pedepse cari Sunt patru-n număr și sunt mari – Adică ciuma, sabia, Sălbăticiuni și foametea – Pe care Eu le stăpânesc, Ca în ăst fel să nimicesc Pe toți oamenii din popor Și-asemenea vitele lor,

Езекиел 34:25

Iată dar, ceea ce voi face: Închei un legământ de pace, Cu oile. Din a lor țară, Voi scoate fiarele afară. Parte de liniște, apoi, Avea-vor ale mele oi, Căci în pustie, vor putea, Netulburate, ca să stea Și-n mijlocul pădurilor, Nestingherite dormi-vor.

Езекиел 34:27

Pomul din câmp rod o să dea; Ogoarele, de-asemenea. Ele-au să fie mulțumite Și au să șeadă liniștite În țara lor, căci au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie, Când am să rup jugul cel care Le apăsa fără-ncetare Și când am să le izbăvesc De cei care le asupresc.

Езекиел 5:17

Nu foamea doar are să fie Asupră-vă, ci fac să vie Și fiarele, la voi în case, Fără copii ca să vă lase. Vărsările de sânge – iată – Și ciuma cea înfricoșată Vor trece prin mijlocul tău, Când va veni ceasul cel rău. În urma lor, sabia vine Și se abate peste tine. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit!”

Osea 2:18

Cu cei care, popor, Îmi sânt, Am să închei un legământ. El, încheiat, o să mai fie Cu fiarele de pe câmpie, Cu neamul zburătoarelor Precum și-al târâtoarelor. Arcul îl voi sfărma în țară, Și sabia. Voi scoate-afară Orice unealtă de război, Căci liniște le dau apoi.

Osea 2:20

Logodna ta are să fie Făcută prin credincioșie Și-n acest fel, vei fi putut, Pe Domnul, să-L fi cunoscut!”

Levitic 25:18

Legile Mele, le păziți! Poruncile-Mi, de le-mpliniți, Fără de frică o să stați În țara ce o căpătați.

Levitic 25:19

Țara, la vremea rodului, Vă dă roadele câmpului. Din ele, voi o să mâncați, Mereu, ca să vă săturați; Iar spaime, nu veți mai avea, Când o să locuiți în ea.

Levitic 26:22

În contra voastră-am să trimit Fiarele câmpului, răpind Pe-ai voști’ copii și nimicind, Vitele voastre. Imediat, Poporul fi-va-mpuținat, Pieri-vor mulți din ai săi fii, Iar drumurile-or fi pustii.

Levitic 26:25

În contra voastră, sabia. Voi răzbuna, atunci, prin ea Faptul că nu M-ați ascultat Și legământul Mi-ați călcat. Când, în cetăți, v-adăpostiți, Cu ciumă fi-veți voi loviți Și-n mâinile vrăjmașilor, Dat are-a fi acest popor.

Levitic 26:7

Voi îi veți urmări pe cei Care vă sunt vrăjmași, iar ei, În fața voastră, vor cădea, Uciși fiind, cu sabia.

Miheia 4:4

Căci locui-va fiecare, Doar sub smochinul ce îl are, Sau va ședea sub a lui vie Fără ca tulburat să fie. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit. El este Domnul oștilor.

Țefania 3:13

Atuncea, acea rămășiță Care-i din Israel, de viță, Nu are să mai săvârșească Nelegiuiri, n-o să rostească Minciuni, căci nimeni nu mai are, În gură, limbă-nșelătoare. Toți au să pască-atunci în tihnă. Vor avea parte de odihnă, Căci nimeni nu o să mai poată Ca să-i mai tulbure vreodată.

Hagai 2:9

„Decât e slava adunată De Casa cea de prima dată, Mai mare o să se vădească Slava ce o s-o dobândească Casa la care voi lucrați, Pe care-acum o înălțați! Aici, dau pace tuturor” – A zis Domnul oștirilor.

Zaharia 9:10

Iată, voi nimici apoi, Carele toate de război, Ce sunt aflate-n Efraim, Și caii din Ierusalim. Și arcurile-atunci, voiesc – Pe toate – să le nimicesc. El va vesti neamurilor, Pacea-n ținuturile lor, Iar a Lui stăpânire are, Din mal de mare-n mal de mare, Să se întindă, începând Chiar de la râu și ajungând La marginile care sânt Puse pentru acest pământ.

Ioan 14:27

Eu vă dau, vouă, pacea Mea – N-o dau cum lumea ști s-o dea. În inimi, nu vă tulburați, Și nici să nu vă-nspăimântați.

Fapte 12:6

În noaptea cari, premergătoare, A fost acele-i zile-n care Voise a-l lua Irod – Spre-a-l scoate-n față la norod – Petru dormea, înlănțuit, De doi ostași, fiind păzit. Alți păzitori, la uși, ședeau, Iar mâinile strânse-i erau, De două lanțuri mari. Deodată,

Romani 5:1

„Dacă neprihăniți, suntem Noi, prin credință-acum, avem Pace, mereu, cu Cel de Sus, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus.