Levitic 26:44 - Biblia în versuri 2014

⁴⁴ Când al lui Israel popor, În țările vrăjmașilor, Are să fie-mprăștiat, De Mine nu va fi uitat: Nu am să-l leapăd chiar de tot; Nu-l voi urî – căci Eu nu pot – Până-ntratât, încât să vreau Ca legământul care-l au Cu Mine – prin cuvântul Meu – Să îl desfac și-n urmă, Eu S-ajung să-i șterg de pe pământ, Căci Dumnezeul lor, Eu sânt.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴⁴ Dar, cu toate acestea, chiar și atunci când vor fi în țara dușmanilor lor, nu-i voi respinge și nu-i voi detesta până acolo încât să-i nimicesc și să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴⁴ Și totuși, chiar și atunci când vor fi în țara dușmanilor lor, nu îi voi alunga și nu îi voi abandona astfel încât să îi distrug (total) și să încalc legământul Meu cu ei; pentru că Eu sunt Iahve – Dumnezeul lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴⁴ Chiar atunci când vor fi în țara dușmanilor lor, nu-i voi disprețui și nu-i voi urî ca să-i nimicesc de tot și să rup alianța mea cu ei, pentru că eu sunt Domnul Dumnezeul lor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴⁴ Dar, și când vor fi în țara vrăjmașilor lor, nu-i voi lepăda de tot și nu-i voi urî până acolo încât să-i nimicesc de tot și să rup legământul Meu cu ei, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul lor.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴⁴ Și chiar atunci, când vor fi în țara vrăjmașilor lor, nu‐i voi lepăda și nu‐i voi urî ca să‐i nimicesc de tot și să stric legământul meu cu ei, căci eu sunt Domnul Dumnezeul lor.

Levitic 26:44 Mawu Ofanana

Geneza 17:7

Și tine – și sămânța ta – Ăst legământ, în veci, va sta. Astfel – conform puterii sale – Eu, ție și sămânței tale, Vă voi fi Dumnezeu, în veci!

2 Regi 13:23

Dar Dumnezeu Și-a amintit De-al Său popor și – negreșit – De-Avram, Isac și Iacov care L-au ascultat, fără-ncetare, Urmând al Domnului cuvânt, Precum și de-al Său legământ. De-aceea, El s-a îndurat De-ai Săi și nu i-a mai lăsat Pe Sirieni, să-I asuprească Poporul, și să-l nimicească.

Neemia 9:17

Să Te asculte, n-au mai vrut. Minunile ce le-au făcut Le-au dat uitării, vrând apoi Ca în robie, înapoi, Să se întoarcă. Căutară Alți căpitani de-și așezară. Dar Doamne, Tu Te-ai arătat Gata să ierți, căci ești bogat În bunătate. Te-ai vădit Îndurător – necontenit – Și milostiv; căci Ți-a păsat De ei și-astfel, nu i-ai lăsat

Neemia 9:31

Însă, în bunătatea-Ți mare, Tu arătat-ai îndurare, Pentru că nu l-ai părăsit Și astfel nu l-au nimicit Vrăjmașii, căci ești iertător, Ești milostiv și-ndurător.

Psalmi 103:13

Așa precum de fiii lui, Tatăl se-ndură tot mereu, La fel se-ndură Dumnezeu, Necontenit, de omu-acel Cari teamă va avea de El.

Psalmi 89:33

Dar nu Mă voi îndepărta, Iar bunătatea Mea va sta, Mereu, cu ei, ca să nu fie – Cumva, a Mea credincioșie Ajunsă de minciună. Iată,

Psalmi 94:14

Căci Dumnezeu e-ndurător Și nu-Și lasă al Său popor, Pentru că Lui nu-I stă în fire Să-Și lase a Sa moștenire.

Ieremia 14:21

Doamne, pentru al Tău Sfânt Nume, Să nu nesocotești, în lume, Jilțul domnesc, acel pe care Măreața Ta slavă îl are! Doamne, îndură-Te de noi! Nu ne uita Doamne și-apoi, Nu rupe legământul dat, Pe cari cu noi l-ai încheiat!

Ieremia 24:5

„Așa vorbește Domnul, Cel Ce-i Dumnezeu în Israel: Așa precum deosebești Smochinele ce le zărești Și-n felu-acesta poți a spune, Care sunt rele sau sunt bune, Așa am să-i aleg apoi, Și Eu, pe prinșii de război, Ca să le dau a mea-ndurare. Pentru că Eu sunt Acel care Am dus din Iuda, ăst popor, În țările Haldeilor.

Ieremia 30:11

Eu sunt cu tine, ne-ncetat. Iată că Eu te însoțesc Mereu, ca să te izbăvesc! Popoarele ce te-au robit – La care fost-ai risipit – Iată că am să le zdrobesc. Pe tine nu te nimicesc, Ci cu dreptate, ne-ncetat, De Mine fi-vei judecat, Căci nu pot – nu e-ngăduit – Ca să te las nepedepsit.”

Ieremia 31:20

„Îmi este Efraim, iubit? Un scump copil, s-a dovedit?” „Atunci când despre el vorbesc, Pe dată Eu Îmi amintesc De el, cu mare gingășie Și simt un foc, flacăra vie, Căci arde inima în Mine. De-aceea, îi voi face bine Și-am să-i arăt, fără-ncetare, Nemărginita-Mi îndurare.”

Ieremia 33:26

Atunci doar, lepăda-voi Eu, Pe Iacov și pe robul Meu – Pe David – și nu voi avea Grijă, ca înaintea Mea, Sămânța lor mereu să fie, Pe scaunul cel de domnie Ce-i al stăpânitorilor Puși peste-al lui Avram popor, Peste al lui Isac și apoi Peste-al lui Iacov. Înapoi, I-aduc pe cei ce se vădesc Prinși de război și-i izbăvesc. În acest fel, de mila Mea, Parte – mereu – ei vor avea!”

Езекиел 16:60

Însă, de legământul Meu, Am să-Mi aduc aminte Eu. De el, am să-Mi aduc aminte, Căci l-am făcut mai înainte, În vremea tinereții tale. Iată că am găsit cu cale, Alt legământ să fac cu tine, Care pe veșnicie ține.

Levitic 26:11

În al vost’ mijloc, tot mereu, Se va afla locașul Meu, Și n-am să vă urăsc, nicicând.

Romani 11:2

Voiesc dar, bine să se știe, Că Dumnezeu, cu-adevărat, Poporul, nu și-a lepădat, Pentru că El – luați aminte – L-a cunoscut, mai dinainte. Nu știți ce, în Scripturi, se scrie Când se vorbește de Ilie? Atuncea când se plângea El Față de-ntregul Israel, Lui Dumnezeu, iată ce-a zis:

Romani 11:26

Abia atuncea, negreșit, Are să fie mântuit Întreg poporul Israel, Căci, în Scripturi, e scris astfel: „Iată că din Sion pornește Izbăvitorul, când sosește. Nelegiuirile pe care Iacov, în sânul lui, le are, Vor fi, atunci, îndepărtate, Șterse de-a pururi, și uitate.

Judecători 2:1

Îngerul Domnului S-a dus, Pân’ la Ghilgal, și-astfel a spus, Când, la Bochim, a poposit: „Eu, din Egipt, v-am izbăvit, Căci din robia cea amară V-am scos, ca să vă dau o țară, Așa cum am făgăduit În vremea-n care am vorbit Cu-ai voști’ părinți. Atuncea, Eu Am zis că „legământul Meu, Nu am să-l rup, nicicând, cu voi”.