Levitic 26:43 - Biblia în versuri 2014

⁴³ Dar țara trebuie să fie Lăsată ca să stea pustie, O vreme-n care, părăsită, Va fi, de ei – nelocuită – Ca să se bucure apoi, De ale ei Sabate. Voi, Pentru păcatul săvârșit, Pentru că ați nesocotit Poruncile ce vi le-am dat Și legile Mi le-ați călcat – Căci le-ați urât – aveți să fiți Îndatorați să le plătiți.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴³ Țara însă va fi părăsită de ei și se va bucura de Sabaturile ei în perioada în care va rămâne pustie, iar ei vor plăti pentru nelegiuirea lor deoarece au respins legile Mele și sufletul lor a detestat hotărârile Mele.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴³ Totuși, ei vor fi scoși din ea; și se va bucura de Sabatele ei în perioada în care va rămâne fără locuitori. Ei își vor suporta pedeapsa; pentru că au desconsiderat poruncile Mele și au urât deciziile Mele în sufletul lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴³ Țara însă va fi părăsită de ei și se va bucura de sabáturile ei cât timp este pustiită de ei; și ei vor ispăși nelegiuirea lor, pentru că au nesocotit poruncile mele și au disprețuit hotărârile mele.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴³ Țara însă va trebui să fie părăsită de ei și se va bucura de Sabatele ei în timpul când va rămâne pustiită departe de ei; și ei vor plăti datoria fărădelegilor lor pentru că au nesocotit poruncile Mele și pentru că sufletul lor a urât legile Mele.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴³ Și țara va fi părăsită de ei și se va bucura de sabatele ei când va fi pustiită, ei nemaifiind; și vor primi pedeapsa nelegiuirii lor: pentru că, da, pentru că au lepădat judecățile mele, și sufletul lor a urât orânduirile mele.

Levitic 26:43 Mawu Ofanana

2 Cronici 33:12

Dar când a fost mai strâmtorat, Lui Dumnezeu el s-a rugat Și s-a smerit în fața Lui.

2 Cronici 36:21

În felu-acesta, s-a-mplinit Cuvântul care-a fost rostit, De Domnul, prin prorocul Lui. Acel proroc al Domnului, Drept Ieremia, s-a chemat. Totul așa s-a întâmplat, Până când țara și-a ținut Sabatele ce le-a avut, Până când ea s-a odihnit Cât timp fusese pustiit Al ei ținut, și până când Ani șaptezeci s-au scurs, la rând.

Iov 5:17

„E fericit omul certat De Dumnezeu. Neîncetat, Să prețuiești mustrarea Lui.

Psalmi 119:67

Atuncea când smerit eram, Fără de țintă rătăceam, Însă acuma mă silesc, Al Tău Cuvânt să Îl păzesc.

Psalmi 119:71

Dacă Tu, Doamne, m-ai smerit, Spre al meu bine s-a vădit, Ca să învăț – pe a mea cale – Orânduirea Legii Tale.

Psalmi 119:75

Dreaptă – mereu – s-a dovedit Că este a Ta judecată. Doar din credincioșie, iată, Știu bine că am fost smerit.

Psalmi 50:15

Mă cheamă dar, când te găsești În strâmtorare. Atunci Eu Te izbăvesc, iar tu, mereu, Ai să Mă proslăvești pe Mine, Căci iarăși îți va merge bine!

Psalmi 50:17

În gura ta, când tu urăști Mustrările ce le primești Și înapoia ta ai pus Cuvintele ce ți le-am spus?

Isaia 26:16

Doamne, ei toți Te-au căutat Când în strâmtoare s-au aflat. Atuncea când i-ai pedepsit, Cu rugi, la Tine, au venit.

Ieremia 31:19

Iată, venit-am înapoi Și-n urmă, m-am căit apoi, Iar după ce-am recunoscut Greșelile ce le-am făcut, Mă bat pe pulpe, ne-ncetat, Căci mă simt tare rușinat. Asupră-mi, port ocara grea, Încă din tinerețea mea.”

Daniel 9:14

De-aceea, Domnul S-a-ngrijit Să ne ajungă, negreșit, Nenorocirea arătată – Așa precum a spus, odată – Căci al nost’ Domn și Dumnezeu Se-arată drept a fi mereu, În tot ceea ce a făcut Și face. Dar noi nu am vrut Să ascultăm de glasul Lui, Deși suntem ai Domnului.

Levitic 26:11

În al vost’ mijloc, tot mereu, Se va afla locașul Meu, Și n-am să vă urăsc, nicicând.

Levitic 26:15

Și dacă voi nesocotiți Și legile ce vi le-am dat, Dacă, urâți, neîncetat, Ceea ce Eu am rânduit Fără ca să fi împlinit Poruncile ce le-am dat Eu – Și rupeți legământul Meu –

Levitic 26:30

Toate-nălțimile apoi – Pe care jertfe-aduceți voi – Le nimicesc; stâlpi-nchinați Astrului zilei, dărâmați Ajunge-vor, din temelie, Iar peste voi are să vie – Din partea Mea – o cruntă soarte: Cu trupurile voastre, moarte, Peste-ai voști’ idoli, morți și goi, Eu, Domnul, am s-arunc apoi. Pentru păcatul vostru greu, Vă va urî sufletul Meu.

Levitic 26:41

Și Eu, a Mea împotrivire, Față de ei – de a lor fire – Și-am risipit al lor popor, În țările vrăjmașilor. Toți au să își smerească-ndată Inima lor, cari netăiată E, împrejur. Va fi plătită Fărădelegea săvârșită, Atunci, de către fiecare, După măsura ce o are Păcatul ce l-a făptuit.

Amos 5:10

Ei îl urăsc pe-acela care Îi mustră pentru-a lor purtare, Iar de cel care le-a vorbit Din inimă, ei s-au scârbit.

Zaharia 11:8

Sunt trei păstori ce-au păstorit Turma, iar Eu i-am nimicit Doar într-o lună: nu puteam Să îi mai rabd; scârbit eram, De ei, și cum văzut-am bine, Și ei erau scârbiți de Mine.

Ioan 7:7

Pe Mine-n schimb, Mă prigonește, Pentru că am mărturisit De răul ce l-a săvârșit.

Romani 8:7

Lucruri lumești, cătând mereu, Vrăjmaș Îi ești lui Dumnezeu, Pentru că firea pământească Nu poate să se învoiască Să se supună Legii Lui – Adică Legii Domnului.

Deuteronom 32:36

Domnul va face judecată, Cu-al Său popor, curând; dar iată Că, milă, Domnul va avea, De robii Săi, când va vedea Cum că puterea le-a sleit, Când nici rob nu va fi găsit, Dar nici slobod, al Său popor.