Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 26:42 - Biblia în versuri 2014

42 Atunci, Îmi voi fi amintit De legământul Meu, pe care Eu l-am făcut, cu fiecare Dintre părinții ăstui neam – Cu Iacov, cu Isac și-Avram. Și tot atunci, de a lor țară, Îmi voi aduce-aminte iară.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

42 atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac și de legământul Meu cu Avraam și Îmi voi aduce aminte de țară.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

42 Îmi voi aduce aminte de legământul Meu făcut cu Iacov, Îmi voi aminti de legământul pe care l-am făcut cu Isaac și de legământul Meu ratificat cu Avraam. Astfel, Îmi voi aminti (și) de țară.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

42 Îmi voi aminti de alianța mea cu Iacób, de alianța mea cu Isáac și de alianța mea cu Abrahám și îmi voi aminti de țară.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

42 Atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac și de legământul Meu cu Avraam și Îmi voi aduce aminte de țară.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

42 atunci îmi voi aduce aminte de legământul meu cu Iacov și de legământul meu cu Isaac; și îmi voi aduce aminte de legământul meu cu Avraam și îmi voi aduce aminte de țară.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 26:42
26 Mawu Ofanana  

Un legământ a încheiat Domnul, cu-Avram, și-a cuvântat: „Dau țara, seminției tale. Ea se întinde de din vale De Nilul Egiptenilor, Și-atinge unda apelor Marelui fluviu Eufrat. Pământu-acesta minunat, Îl dau pentru al tău popor.


Isac, acolo, s-a-ntâlnit Cu Domnul, care i-a vorbit: „Să nu mergi în Egipt! Vei sta În locul ce-ți voi arăta!


În noaptea ‘ceea, Dumnezeu S-a arătat spunându-i: „Eu Sunt Dumnezeul lui Avram. Să nu te temi, pentru că am Grijă de voi, oriunde-ți sta. Eu te voi binecuvânta. Din pricina robului Meu Avram, și te sporesc mereu.”


Pentru Avram. El a-mplinit Tot ceea ce i-am poruncit. În toate, el M-a ascultat Și a păzit tot ce i-am dat.”


Pe scara ‘ceea. Sus ședea Domnul, care îi priveghea. Atuncea, zise Dumnezeu: „Sunt Domnul, tatălui tău, Eu – Al lui Avram și-al lui Isac – Și iată ce-am de gând să fac: Pământul, unde ești culcat, Să știi că ție-ți va fi dat. Va fi al seminției tale,


Privește! Eu, cu tine, sânt: Te voi conduce, pe pământ, Încât, oriunde-ai să te-așezi, Voi fi cu tine. Ai să vezi! Te voi aduce înapoi, Căci nu te las, și face-voi Totul, așa cum am promis!”


Eu Domnul sunt”, a mai zis El, „Atotputernicul! Să crești, Mereu, și să te înmulțești! Neamuri au să se zămislească, Din tine și au să se nască Și împărați. Vei căpăta –


Șt tu, și toată stirpea ta – Țara care-i fusese dată, De Mine, lui Avram, odată, Și-apoi a fost a lui Isac! A ta va fi! Așa-am să fac!”


Iar Eu am să Îmi amintesc De legământ și-am să opresc Potopul, care stă să vie, Să spulbere sămânța vie.


Va sta deci curcubeu-n nor, Iar Eu îl văd, și nu omor Făpturile de pe pământ, Căci Mi-amintesc de legământ.


Dacă acuma ai să taci, Să nu gândești că rău ne faci, Căci izbăvirea noastră vine De-altundeva, chiar fără tine! Dar tu, casa tatălui tău, Nu veți putea, de acest rău, În nici un fel, să vă feriți, Ci toți aveți ca să periți. Și spune-mi oare, cine știe, De n-ai ajuns la-mpărăție, Tocmai pentru această vreme? Deci, nu ai pentru ce te teme!”


Pentru că El Și-a amintit De legământ și a vădit Că este plin de îndurare.


Pe Cel care Și-a amintit De-al Său popor ce-a fost smerit, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!


El l-a văzut că-i robit greu Și-atunci Și-a amintit Cel Sfânt, Că a făcut un legământ Cu-Avram, Isac și Iacov. El,


Acum însă, l-am auzit, Pe al lui Israel popor – Din țara Egiptenilor, Unde se află înrobit – Cum geme, și Mi-am amintit De legământul Meu. Acum,


Dar Dumnezeu este Cel care, Față de Iacov – milă – are, Pentru că iar, pe Israel, Are să îl aleagă El Și are să îl ducă iară, Ca să îi dea tihnă în țară. Atunci străinii vor veni, Pentru că ei se vor uni Cu a lui Iacov casă mare,


Însă, de legământul Meu, Am să-Mi aduc aminte Eu. De el, am să-Mi aduc aminte, Căci l-am făcut mai înainte, În vremea tinereții tale. Iată că am găsit cu cale, Alt legământ să fac cu tine, Care pe veșnicie ține.


Pentru-a Lui țară, ne-ncetat, De râvnă plin S-a arătat Domnul și multă îndurare, Pentru al Său popor, El are.


Astfel, arată Dumnezeu, A Sa-ndurare, tot mereu, Celor care părinți ne sânt: Își ține al Său legământ,


Căci Dumnezeul vostru are O nesfârșită îndurare Și nu o să vă părăsească, Nici nu o să vă nimicească. Nu-și uită al Său legământ, Pe care, El, cu jurământ, Cu-ai voști’ părinți l-a încheiat Și nu poate a fi-ncălcat.


De-Avram, Isac și Iacov dar, Adu-Ți aminte Doamne, iar. Nu căuta la ăst popor, La îndărătnicia lor, La răutatea omului, Precum și la păcatul lui,


Îngerul Domnului S-a dus, Pân’ la Ghilgal, și-astfel a spus, Când, la Bochim, a poposit: „Eu, din Egipt, v-am izbăvit, Căci din robia cea amară V-am scos, ca să vă dau o țară, Așa cum am făgăduit În vremea-n care am vorbit Cu-ai voști’ părinți. Atuncea, Eu Am zis că „legământul Meu, Nu am să-l rup, nicicând, cu voi”.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa