Levitic 24:5 - Biblia în versuri 20145 „Douăsprezece turte, voi Veți face, din făină-apoi – Două zecimi de efă are Ca să se ia, de fiecare. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească5 Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte. Pentru fiecare turtă să folosești două zecimi dintr-o efă. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20185 Să iei făină de cea mai bună calitate și să faci din ea douăsprezece pâini. Pentru fiecare pâine să folosești două zecimi (de făină) dintr-o efă. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20205 Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de [efă]! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu5 Să iei floare de făină și să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19315 Și să iei floarea făinii și să coci douăsprezece turte din ea; o turtă să fie de două zecimi. Onani mutuwo |
De-asemenea, ei îngrijeau De pâinile care erau La Casa Domnului aduse, Pentru a fi în față-I puse; Vegheau la a făinii floare, Din care, daruri de mâncare, Lui Dumnezeu I se-aduceau. Apoi, în grijă mai aveau – După cum Domnul a lăsat – Plăcintele fără-aluat, Turtele-anume rânduite, Coapte-n tigaie sau prăjite. Măsurile – precum se cere – Pentru lungime și-ncăpere, Care la Templu foloseau, Tot în a lor grijă erau.
În zori, precum și seara-apoi, Arderi de tot aducem noi, Pentru al nostru Dumnezeu. Tămâie ardem, tot mereu, Pentru cinstirea Domnului Și pâini punem ‘naintea Lui. Sfeșnicul cel de aur care, Doar candele, pe brațe, are, Aprins e-n fiecare seară, Până când zorile vin iară. Toate acestea le-mplinim, Pentru că astfel, noi păzim Poruncile ce le-am primit. Pe Domnul, voi L-ați părăsit.
Și pentru pâinea Domnului – De punere-naintea Lui – Această plată se vădea. De-asemenea, ea trebuia Și pentru jertfa necurmată, Ori pentru cea – de Sabat – dată, Sau când o luna nouă-apare, Ori când este vreo sărbătoare; Această plată se vădea – De-asemenea – că trebuia Pentru lucrările-nchinate, Ce pentru Dumnezeu sunt date, Ori pentru jertfe cu menire De jertfe pentru ispășire Și pentru tot ce se făcea La Templu, precum se cerea.
Am tras apoi, la sorți, cu toți – Poporul tot, Leviți, preoți – Și pentru lemnele pe care Au trebuit ca fiecare – Pe an, o dată – să se ducă În munte și să le aducă La Casa Domnului apoi. După familii, am tras noi, La sorți, pentru ca toți să știe Vremea când trebuie să vie S-aducă lemnele de dar, Spre a fi arse pe altar, Așa precum fusese scris Și după cum Legea a zis.
Covoru-albastru să-l întindă, Astfel încât el să cuprindă Și masa ce se folosește La pâinea care trebuiește Pusă în fața Domnului. Să pună-apoi, deasupra lui, Străchini, cățuie, cești, potire, Cari date sunt spre folosire La jertfele de băutură. Apoi, lângă a lor măsură, Pusă urmează-a fi, de-ndată, Pâinea ce trebuie-așezată, Mereu, ‘naintea Domnului.