Levitic 21:6 - Biblia în versuri 20146 Deci pentru al lor Dumnezeu, Preoții, sfinți, vor fi, mereu. Ei trebuie să se păzească Și nu cumva, să necinstească Chiar Numele lui Dumnezeu, Pentru că ei I-aduc, mereu, Domnului, jertfe mistuite De foc și care sunt menite A fi a Domnului mâncare. Deci sfinți să fie fiecare. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească6 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor și să nu batjocorească Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, pâinea Dumnezeului lor; de aceea să fie sfinți. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20186 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor și să nu profaneze numele Lui; pentru că ei aduc lui Iahve sacrificiile consumate de foc și mâncarea închinată Dumnezeului lor. Acesta este motivul pentru care trebuie să fie sfinți. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20206 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor și să nu profaneze numele Dumnezeului lor; căci ei sunt cei care aduc Domnului jertfele mistuite prin foc, pâine pentru Dumnezeul lor; [de aceea] să fie sfinți! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu6 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor și să nu necinstească Numele Dumnezeului lor, căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mâncarea Dumnezeului lor, de aceea să fie sfinți. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19316 Să fie sfinți pentru Dumnezeul lor și să nu necinstească numele Dumnezeului lor; căci ei aduc jertfele arse cu foc ale Domnului, pâinea Dumnezeului lor: deci să fie sfinți. Onani mutuwo |
În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.
Și Eu voi proceda la fel: În contra omului acel, Îmi voi întoarce Fața Mea, Căci a-ndrăznit ca să îl dea, Pe unul dintre-ai săi copii, Pentru Moloh. Voiesc să știi Că nimicesc ființa lui, Din mijlocul poporului, Căci Mi-a spurcat locașul sfânt Cari este în al vost’ pământ, Iar al Meu Nume sfânt, astfel, Ajuns-a necinstit și El.
Dar să nu meargă, la perdea, Cari înlăuntru e aflată. Să nu se-apropie, vreodată, Nici de altarul Domnului – Din pricina metehnei lui – Ca nu cumva să-Mi necinstească, Prin meteahana sa trupească, Locașurile Mele, sfinte. De-aceea, să luați aminte, La tot ce Eu vă poruncesc: Eu Domnul sunt! Eu vă sfințesc!”
Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;