16 Dacă o femeie se va apropia de un animal și se va împreuna cu el, să ucizi atât femeia, cât și animalul. Trebuie să fie omorâți; sângele lor să fie asupra lor.
16 Dacă o femeie se va apropia de un animal ca să întrețină relații sexuale cu el, să distrugeți atât femeia, cât și animalul. Vina pentru vărsarea sângelui lor, le va aparține în exclusivitate.
16 Dacă o femeie se apropie de un animal ca să se împreuneze cu el, să fie uciși și femeia, și animalul: să fie dați la moarte! Sângele lor este asupra lor.
16 Și femeia care se va apropia de vreun dobitoc și se va culca cu el, să ucizi și pe femeie și dobitocul: să fie omorâți: sângele lor va fi asupra lor.
Pentru că nu e-ngăduit, Ca acest munte, înadins, De mâini de om, a fi atins! Oricine face-va altfel Și-atinge-va muntele-acel, Să fie omorât pe loc – Fie el om, sau dobitoc! Cu pietre, să îl omorâți, Sau cu săgeți să îl loviți. Când trâmbița are să sune, Întreg poporul să se-adune, Și doar apoi – cu tine-n frunte – Să se îndrepte către munte.”
Atuncea când un bou va-mpunge Un om, și-acesta va ajunge Să moară, din împunsătură, Tu vei lua astă măsură: Ucizi cu pietre bou-ndată, Iar carnea nu-i va fi mâncată. Stăpânul boului acel, Nu-i pedepsit, în nici un fel.
Dar dacă boul va ajunge Ca pe un rob de a-l împunge – Fie bărbat, fie femeie – Va trebui ca să se deie Trei sicli de argint, celui Cari e stăpânul robului; Iar boul trebuie lovit Cu pietre, pân’ va fi pierit.
Să nu se culce nimenea, Cu vitele. De-asemenea, Toate femeile-s oprite Ca să se-apropie de vite, Voind, cu ele, să curvească. Femeile să se ferească De aste fapte, căci se știe Că sunt o mare mișelie.
Atunci, când întâmpla-se-va Ca să se culce cineva, Cu vita lui, să-l pedepsiți: Cu moartea, voi să îl loviți, Iar soarta lui, de-asemenea, Și vita sa o va avea.
Dacă un om a îndrăznit, Pe sora lui ca să o ia – Pe fata pe cari o avea Ori mama sa, ori tatăl său – Va săvârși un lucru rău. Dacă rușinea-i va vedea – Și dacă ea, de-asemenea, Îi va vedea rușinea lui – Atuncea, fapta omului Este o mare mișelie. De-aceea, nimicit să fie, Din mijlocul poporului. El, goliciunea sorei lui, A dezvelit-o și-a călcat Poruncile pe cari le-am dat. Pentru păcatul săvârșit, Cu moartea, fi-va pedepsit.
(Căci nu puteau să suferească Porunca dată-n acel loc, Și-anume: „Chiar un dobitoc, Dacă, de munte, s-a atins, Să fie, de îndată, prins Și-ucis cu pietre, negreșit, Ori cu săgețile pălit.”