Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 2:16 - Biblia în versuri 2014

16 Apoi, din boabele pisate Și din ulei, vor fi luate – De preot – câte-o parte doar, Cari arse fi-vor pe altar. Jertfa va arde, însoțită Și de tămâia dăruită. Acesta este un dar care E dat drept jertfă de mâncare, Pusă în fața Domnului, Arsă de para focului.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Preotul să ardă boabele pisate și uleiul, împreună cu toată tămâia, ca jertfă de aducere-aminte. Aceasta este o jertfă mistuită de foc în cinstea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Preotul să ardă boabele pisate și uleiul împreună cu toată tămâia, ca sacrificiu de comemorare. Acesta va fi un sacrificiu consumat de foc în cinstea lui Iahve.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Preotul să ardă ca memorial [o parte] din boabele pisate și din untdelemn cu toată tămâia! Aceasta este o jertfă prin foc [adusă] Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Preotul să ardă ca aducere aminte o parte din boabele pisate și din untdelemn, cu toată tămâia. Acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare, mistuită de foc înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și preotul să ardă amintirea sa, o parte din grăunțele sale pisate și o parte din untdelemnul său, cu toată tămâia sa: este o jertfă cu foc pentru Domnul.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 2:16
12 Mawu Ofanana  

Să-mi fie ruga înălțată, Precum tămâia se arată, Iar ridicarea mâinii mele Fie ca jertfele acele Care se-aduc când se-nserează!


„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.


Picioarele vor fi luate Și măruntaiele. Spălate Vor fi cu apă, după care, Arse-au să fie fiecare – De către preot – pe altar. Acesta fi-va, așadar, O ardere de tot, numită Jertfă de flăcări mistuită, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.


Din ceea ce-ntâi a rodit Pământul, este-ngăduit Ca să aducă fiecare, Câte o jertfă de mâncare. Din ele, nu va fi făcut Un dar, de un miros plăcut, Și nu veți arde acest dar – Adus din roade – pe altar.


„De vei aduce, Domnului, Din roadele pământului – Întâi culese – un dar care Este o jertfă de mâncare, Să aduci spice pârguite Care, la foc, vor fi prăjite; Iar boabele, din spic luate, Vor trebui a fi pisate.


Peste aceste boabe noi, Ulei vei pune, mai apoi, Ce cu tămâie-i presărat. Darul, în ăst fel preparat, Vreau ca să știe fiecare, Că este un dar de mâncare.


Din daru-acesta de mâncare, Pe care-l dai, preotul are Ca să rețină, mai ‘nainte, Partea de-aducere aminte, Căci astă parte doar – din dar – Trebuie arsă pe altar. Acesta este un dar care E dat ca jertfă de mâncare, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, I S-a făcut.


El este Cel ce S-a vădit Că, pe pământ, când a trăit – Deși aduse cereri multe Către Acel cari, să-L asculte, Putea mereu, cu lacrimi mari Și-asemeni, cu strigăte tari, Putând să fie izbăvit De moarte, că necontenit, Tatăl din cer L-a ascultat, Căci în evlavie-a umblat –


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa