Levitic 2:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ „Voiesc să știe fiecare, Că nici o jertfă de mâncare, Ce pentru Domnu-n dar s-a dat, Să nu fie cu aluat. De-asemeni, încă se mai cere Să nu se facă nici cu miere – A voastră jertfă de mâncare – Ci doar din a făinii floare. Ea fi-va-n fața Domnului, Arsă de para focului.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Niciunul dintre darurile de mâncare pe care le aduceți Domnului să nu fie făcute din aluat dospit, pentru că nu trebuie să ardeți nimic făcut din aluat dospit sau care conține miere, ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Niciunul dintre darurile de mâncare pe care le aduceți lui Iahve, să nu fie făcut din aluat care conține drojdie. Nimic din ce ardeți pentru Iahve ca sacrificiu consumat de foc, să nu fie făcut din cocă în compoziția căreia a fost introdus vreun ferment sau miere.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Nicio ofrandă pe care o veți aduce Domnului să nu fie făcută cu aluat, pentru că nimic din ceea ce este dospit și nici mierea nu pot fi arse în foc pentru Domnul!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Niciunul din darurile pe care le veți aduce ca jertfă de mâncare înaintea Domnului să nu fie făcut cu aluat, căci nu trebuie să ardeți nimic cu aluat sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Niciun dar de mâncare pe care‐l veți aduce Domnului nu se va face cu aluat, căci nici aluat, nici miere, nu veți arde ca jertfă arsă în foc pentru Domnul.

Levitic 2:11 Mawu Ofanana

Exodul 23:18

Sângele jertfei Mele-apoi – Atunci când îl aduceți voi – Nu trebuie a fi-nsoțit De pâinea care a dospit. Încă ceva, poruncesc Eu: Grăsimea praznicului Meu, Să nu rămână, noaptea toată, Până când zorii se arată.

Exodul 29:25

Apoi, tu ia-le acel dar Și-n urmă, arde-l pe altar De-asupra arderii de tot. Această jertfă, o socot A fi o jertfă mistuită De foc, și bine e primită De Dumnezeu, căci a făcut – În față-I – un miros plăcut.

Exodul 34:25

Un dobitoc, dacă-l jertfești În cinstea Mea, să nu-nsoțești Sângele jertfei oferite Cu pâinile ce sunt dospite. Carnea care s-a pregătit, Din jertfa ce a însoțit Masa de Paști, să nu se lase Ținută până-n zori, în case.

Proverbe 24:13

Mănâncă fiule, din miere: E dulce și-ți va da plăcere, Îndulcind cerul gurii tale, Cu zahărul miresmei sale.

Proverbe 25:16

Miere, dacă ai să găsești, Nu mânca mult, căci te scârbești; Ci doar puțin – deci cu măsură – Să nu o verși apoi, din gură.

Proverbe 25:27

Să nu mănânci prea multă miere, Chiar dacă-ți face o plăcere; Nu-ți face cinste să alergi, Propria slavă să-ți culegi.

Levitic 1:13

Picioarele vor fi luate Și măruntaiele; spălate Vor fi cu apă, după care, Arse-au să fie, fiecare, De către preot, pe altar. Acesta fi-va, așadar, O ardere de tot, numită Jertfă de flăcări mistuită, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.”

Levitic 6:10

Când dimineață se va face, Preotul trebuie să-mbrace Izmenele, tunica lui, Ca goliciunea trupului, Cu ele, să și-o învelească, Pentru că o să trebuiască Să strângă dar, cenușa toată, Cari e-n altar, și să o scoată Afar-apoi, din vatra lui. La poalele altarului, Cenușa fi-va lepădată, Pentru că ea e adunată Din focul ce a mistuit Jertfa, cari Mi s-a dăruit.

Matei 16:6

Iisus le-a spus: „Atenți să fiți, De-un aluat să vă feriți: De cel al Fariseilor, Precum și-al Saducheilor.”

Marcu 8:15

Le-a dat în grijă și le-a spus: „Neîncetat, atenți să fiți: De-un aluat să vă păziți – De cel al Fariseilor

Luca 12:1

În vremea ‘ceea, mulți s-au dus, Ca să Îl vadă, pe Iisus. Atât de mulți se îmbulzeau În juru-I, încât se călcau, Unii pe alții, în picioare. Văzând acea mulțime mare, El zise ucenicilor: „Întâi, de-a Fariseilor Plămadă – de-al lor aluat – Să vă feriți, neîncetat. Fățărnicia e acea Plămadă – vă feriți de ea!

Luca 21:34

La voi înșivă să vegheați Și, ne-ncetat, seama luați, Să țineți inimile treze, Să nu vi se îngreuneze De mult prea multă îmbuibare, De băutură și mâncare, De grijile vieții aceste, Ca nu cumva, fără de veste, Să vină acea zi apoi, Să năvălească peste voi.

Fapte 14:22

Și-au întărit, în calea lor, Sufletul ucenicilor. Să stăruie, i-au îndemnat – Toți – în credință, ne-ncetat, Spunând că-n cer, la Dumnezeu, Doar prin necazuri și prin greu, Putem pătrunde. Când sfârșiră,

Galateni 5:9

Dacă-i un pic de aluat, Acela – fără îndoială – Dospește-ntreaga plămădeală.

1 Petru 4:2

Pentru că el, în vremea-n care, În trup – s-o mai petreacă – are, Va trebui ca să trăiască Nu după pofta omenească; Doar după voia Domnului, Își va trăi el, viața lui.