Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Levitic 19:5 - Biblia în versuri 2014

5 „Voi trebuie să aveți știre Că jertfa pentru mulțumire Ce o aduceți Domnului, Trebuie-a fi pe voia Lui, Căci numai astfel pregătită, Ea va putea a fi primită.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Când veți aduce o jertfă de pace pentru Domnul, s-o jertfiți în așa fel încât să fie primită.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Când veți oferi un sacrificiu de pace pentru Iahve, să îl aduceți astfel încât să fie primit.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Când aduceți Domnului o jertfă pentru împăcare, s-o aduceți ca să fiți plăcuți!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Când veți aduce Domnului o jertfă de mulțumire, s-o aduceți așa ca să fie primită.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și când jertfiți o jertfă de pace Domnului, să jertfiți spre primirea voastră.

Onani mutuwo Koperani




Levitic 19:5
16 Mawu Ofanana  

În urmă, Ezechia puse – Așa precum ‘nainte fuse – Pe preoți, după șirul lor Și după felul slujbelor. La fel, el i-a mai rânduit Pe cei ce-au fost de neam Levit. Atât Leviți, cât și preoți, În cete au fost puși, cu toți. Unii, de jertfe, se-ngrijeau Și-arderi de tot ei aduceau Pe-altar, sau jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire; Alții aveau, în grija lor, Conducerea cântărilor Ce pentru Domnul se-nălțau Și cari de laudă erau.


Pe niște tineri, el i-a pus, Și-arderi de tot ei au adus. Tauri apoi, au junghiat, Din care jertfe-au înălțat – De mulțumire – Domnului.


Când domnitorul o să vrea, O ardere de tot, să dea, De bună voie, Domnului – Spre slava și spre cinstea Lui – Sau dă o jertfă cu menire De jertfă pentru mulțumire, Să se deschidă, negreșit, Poarta de către răsărit, Iar el să-și ducă, de îndat’, Jertfa, ca-n ziua de Sabat. După ce va ieși afară, Poarta se va închide iară.


Acela care o să fie Drept domnitor, are să vie Pe drumul tinzii cea pe care Poarta de dinafar’ o are. Lângă ușorii porții, el Poate să se așeze-astfel. Apoi, preoții o să ia Jertfele ce o să le dea: Jertfele care se socot A fi drept ardere de tot, Precum și cele cu menire De jertfe pentru mulțumire. În pragul porții stând, astfel, Trebuie să se-nchine el, Și va ieși apoi, afară, Iar poarta se va-nchide iară, Până când o să se-nsereze.


Dacă ăst dar va fi, în urmă, Adus ca ardere de tot De la cireadă, Eu socot Ca două cereri să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Jertfa pe care Mi-o dă Mie, La ușa cortului, adusă Are să fie și-apoi pusă Acolo-n fața Domnului, Pentru a fi-nchinată Lui, Căci astfel doar darul făcut, Îi va fi Domnului, plăcut.


Iată ce vă mai spun acum: „Să nu vă-ntoarceți, nicidecum, Spre idoli și să nu-ncercați Să faceți dumnezei turnați! Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.”


Să știți că jertfa ce-a fost dată, Atuncea trebuie mâncată – În ziua-n care s-a adus, Și-adoua zi. Ce e în plus – Deci ceea ce nu s-a mâncat – A treia zi, va fi luat Și dusă fi-va, într-un loc, Căci trebuie arsă, în foc.


Să ia o parte bărbătească – Fără cusur să se vădească – Din rândul caprelor, din boi, Sau dintre miei. Să știți dar voi, Că doar așa va fi primită Jertfa cari fost-a dăruită.


Dacă un om, prin voia lui, Îi va aduce Domnului, O jertfă pentru mulțumire, Sau poate pentru împlinire A unei juruințe, el Va proceda, în acest fel: Jertfa s-o deie, dintre boi – Sau poate s-o dea dintre oi – Numai că vita dăruită Drept jertfă – pentru-a fi primită – Fără cusur, voiesc să fie. Cu toți vor trebui să știe,


Atuncea când ai să jertfești Un bou, sau miel, și-l dăruiești – De bunăvoie – acel dar Poate avea un mădular Mai lung sau mai scurt, cu ceva. Însă, când daru-i dat, cumva, Pentru o juruință, el Va fi fără cusur. Altfel, Jertfa ce fost-a dăruită, De către Domnul, nu-i primită.


Când veți aduce, Domnului, O jertfă, după voia Lui, Să fie jertfa cu menire De jertfă pentru mulțumire, Căci numai astfel, pregătită, Ea va putea a fi primită.


Dacă aduce cineva, Un dar, care e dat, cumva, Spre a-mplini o juruință, Sau poate-i dat după dorință – Adică dat e, Domnului, Prin bunăvoia omului – De-asemeni, carnea jertfelor, Pân’ la ivirea zorilor Va trebui a fi mâncată.


Dacă se va-ntâmpla, cumva, Ca să mănânce cineva, A treia zi, din jertfa lui, Pe care-a dat-o Domnului, Ca jertfă pentru mulțumire, Omul acel, să aibă știre, Că jertfa nu-i va fi primită Și nici dorința împlinită; Căci ceea ce înfăptuiește, O urâciune se vădește. Oricine va mânca, din ea, De-asemeni, vină, va avea.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa