Levitic 19:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Nici strugurii – de-asemenea – Care, în vii, vor rămânea – După cules – să nu-i luați; Nici boabe, să nu adunați, Din cele care au căzut De pe ciorchini, căci e știut Că ele trebuiesc lăsate Acolo, spre a fi aflate De cei care, în urmă, vin: Deci de sărac și de străin. Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁰ Să nu aduni ciorchinii de struguri rămași după culesul viei tale și să nu aduni boabele căzute din viță, ci să le lași pentru cel sărac și pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Să nu aduni nici ciorchinii de struguri rămași după culesul viei tale; și să nu strângi boabele căzute din viță. Ci să le lași să fie (ca hrană) pentru omul sărac și pentru străin. Eu sunt Dumnezeul tău, numit Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Să nu culegi ciorchinii rămași în via ta și să nu strângi boabele căzute din via ta: să le lași săracului și străinului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Nici să nu culegi strugurii rămași după cules în via ta și să nu strângi boabele care vor cădea din ei. Să le lași săracului și străinului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Și să nu culegi ciorchinele rămase în via ta și să nu strângi boabele căzute din via ta; să le lași săracului și străinului de loc. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Levitic 19:10 Mawu Ofanana

Isaia 17:6

Puține spice vor putea, Atuncea, a mai rămânea, La fel precum s-a întâmplat Când e măslinul scuturat: Pe vârf, doar două-trei măsline, Iar în frunziș se vor mai ține Vreo patru-cinci” – a zis Acel Cari Domn îi e, lui Israel.

Isaia 24:13

În țară este ca atunci Când scuturat este, în lunci, Măslinul, sau precum se știe Că este la cules, în vie, Când mai rămân ciorchini uitați Cari pe mlădițe sunt lăsați.

Ieremia 49:9

„Oare, de ar veni, cumva, La tine-n vie, cineva, Să strângă rodul viilor, Oameni-acei – în urma lor – N-ar mai lăsa nimic, în vie?” „Dacă în noapte au să vie Hoții, atât vor fi furat, Până se vor fi săturat!

Levitic 11:44

Pentru că Eu sunt Domnul. Eu Voi fi al vostru Dumnezeu. De-aceea, voi să vă sfințiți, Căci vreau ca toți, sfinți, să Îmi fiți, Așa precum, sfânt, sunt și Eu. Deci voi să vă feriți, mereu, De târâtoarele cari sânt, În lumea voastră, pe pământ. De ele, să vă depărtați, Să nu vă faceți necurați,

Levitic 19:11

Să vă feriți să nu furați; Nu vă mințiți, nu vă-nșelați Unii pe alții. Vă păziți

Levitic 19:25

Nu veți mânca fructele-acele, Nici în al cincilea an; ele, Atunci, au să se înmulțească Și tot mai mult au să sporească. Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.

Levitic 19:9

Când, după voia Domnului, În țară, voi o să intrați, Atunci când o să secerați Holdele-aflate pe câmpie, Eu vreau ca orice om să știe Că trebuie, un colț, lăsat – Mereu, din câmp – nesecerat; Iar spicele de pe ogor Care, după secerător, Rămas-au, strânse să nu fie, Căci vreau, pe câmp, ca să rămâie.

Levitic 23:22

În țară, când o să intrați, Atunci când o să secerați Holdele-aflate pe câmpie, Poporu-ntreg voiesc să știe Că trebuie, un colț, lăsat – Mereu, din câmp – nesecerat; Iar spicele de pe ogor Care, după secerător, Rămas-au, strânse, să nu fie, Căci vreau, pe câmp, ca să rămâie, Pentru săracii care vin În urmă, și pentru străin. Eu sunt al vostru Dumnezeu, Și Eu sunt Domnul, tot mereu.”

Levitic 25:6

Doar ce va da – nesemănat – Ogorul, în acel Sabat, Voi veți putea să folosiți, În timpul lui, să vă hrăniți. Rodul acesta-i pentru voi, E pentru robii voștri-apoi, E pentru cei cari se tocmesc La voi, cu ziua, de muncesc, Și pentru cei care-au venit La voi, străini, de-au locuit.

Obadia 1:5

Dacă la tine, cineva – Un hoț, în noapte, va veni Sau un tâlhar ar năvăli – Pe cât ești tu de pustiit, Oare, el ar fi reușit Să ia mai mult de cât aveai? Dacă atunci când culegeai Via și niște lucrători Ai fi avut culegători, N-ar fi lăsat, în urmă, oare, Ciorcihini de struguri, fiecare?

Miheia 7:1

„Vai, mie! Parcă sunt aflat La strâns de poame și-adunat Bobițele strugurilor, După culesul viilor! Nici un chiorchine, via n-are! Nu-i o smochină, de mâncare, Așa precum sperasem eu, Cum ar fi vrut sufletul meu!

Deuteronom 24:19

„Când seceri și când vei uita Un snop, pe câmp – în urma ta – Nu te întoarce după el. Rămâne ca snopul acel, Să fie al orfanului, De-asemeni al străinului Și-al văduvei, iar Dumnezeu Va binecuvânta, mereu, Lucrările mâinilor tale, Ce le vei face, pe-a ta cale.

Deuteronom 24:20

Măslinii, când îi scuturați, Să nu veniți să adunați Măslinele rămase, iară, În frunza lor, a doua oară. Căci ele – câte-au să rămâie – Privite trebuie să fie Ca parte a orfanului, Precum și a străinului, Și-a văduvei de-asemenea.

Deuteronom 24:21

Când, de cules, tu vei avea, Struguri din vie bunăoară, Să nu îi strângi și-adoua oară. Ciorchinii care-au să rămâie, Priviți vor trebui să fie Drept parte a orfanului, Precum și a străinului. De-asemeni, strugurii acei Vor fi și partea văduvei.

Judecători 8:2

Iar Ghedeon a zis apoi: „Ce-am făcut eu, pe lângă voi? Dar nu va face mai mult, oare, Culesul strugurilor care Rămași, acum, în vie, sânt, Pe al lui Efraim pământ, Decât toți strugurii pe care Abiezer în vie-i are?

Rut 2:2

Rut, soacrei sale, i-a vorbit: „Te rog, fie-mi îngăduit, Pe câmpu-acela, să mă duc, Spice să strâng și să-ți aduc. Atunci, al său proprietar Poate o să-mi arate dar, Că trecere am căpătat.” „Bine, te du.” Rut a plecat