8 Pe câmp. Cel ce s-a curățit Să-și spele haina, negreșit, Să-și radă părul și scăldat Să fie, pentru-a fi curat. În urmă, poate ca să vie În tabără, însă să știe Că trebuie ca să rămână – Afar’ din cort – o săptămână.
8 Cel ce trebuie curățit va trebui să-și spele hainele, să-și radă tot părul și să se scalde în apă; apoi va fi curat. După aceea, va putea să vină în tabără, dar va trebui să stea șapte zile în afara cortului său.
8 Cel care fusese lepros și urmează procedurile de curățare, trebuie să își spele hainele, să își radă tot părul și să se îmbăieze. Apoi va fi curat. Ulterior i se permite să vină în tabără; dar trebuie să stea șapte zile în exteriorul cortului lui.
8 Cel care este curățat să-și spele hainele, să-și radă tot părul și să se scalde în apă și va fi curat! Apoi să vină în tabără și să locuiască în afara cortului său timp de șapte zile!
8 Cel ce se curățește trebuie să-și spele hainele, să-și radă tot părul și să se scalde în apă și va fi curat. Apoi va putea să intre în tabără, dar să rămână șapte zile afară din cort.
8 Și cel ce are să fie curățit să‐și spele hainele și să‐și radă tot părul și să se scalde în apă și va fi curat. Și după aceasta să intre în tabără și să locuiască șapte zile afară din cortul său.
Domnul, cu lepră, l-a lovit Pe Ozia, care-a bolit, Până în ziua morții sale. De-aceea, a găsit cu cale Să nu mai șadă la palat, Ci într-o casă așezat, Care era deosebită, Mai la oparte, construită. Al său fecior, Iotam numit, În fruntea casei a venit Să judece pe-al său popor, Căci a fost pus judecător.
Domnul, pe Moise, l-a chemat Și astfel, El a cuvântat: „Poporul, să îl pregătești: Astăzi și mâine, să-l sfințești, Și să îl pui pe fiecare, Să-și spele haina ce o are.
Să ducă jertfa pe altar Și să-i alăture un dar, Care e dat pentru mâncare, Iar la sfârșit, preotul are – Așa cum e a lui menire – Ca să îi facă ispășire, Celui care s-a vindecat Și astfel, el va fi curat.
A șaptea zi – precum socot – Din nou, să-și radă părul tot – Și cap și barbă, după care, Sprâncenele. În urmă, are Să-și scalde trupul; îmbăiat Astfel fiind, va fi curat.
După ce fi-va curățit – Când scurgerea i s-a oprit – Omul acel s-aștepte până Are să treacă-o săptămână. Acesta-i timpul hărăzit Pentru cel cari s-a curățit. Să-și spele haina, după care, Numai la apă curgătoare Va merge pentru-a fi-mbăiat, Iar mai apoi, va fi curat.
Atunci când întâmpla-se-va Că o să moară cineva – Năpraznic – lângă omu-acel, Capul, atunci, să-și radă el, Căci al său cap ce-i închinat, S-a făcut, astfel, necurat. Să-și radă părul capului, În ziua curățirii lui – Adică în a șaptea zi.
Să iei apă ispășitoare Și să-i stropești, pe fiecare. Peste-al lor trup, va fi lăsat Să treacă briciu-apoi, de-ndat’. Haina să-și spele și să știe Că trebuie, curați, să fie.
Și ce este aceasta, oare? Icoana închipuitoare Care, acum, vă mântuiește; Ea, prin botez, se definește, Prin care nu te curățești De-ntinăciunile trupești, Ci el trebuie ca să fie A sufletului mărturie – E mărturia ce s-a dat De către cugetul curat, În fața Domnului – prinos – Prin învierea lui Hristos
„Doamne”, atuncea i-am răspuns, De spaimă-adânc, fiind pătruns, „Eu nu pot ști cine sunt ei. Doar tu îi știi pe toți acei.” El a răspuns: „Ei sunt cei care Vin din necazu-acela mare, Pentru că toți aceștia sânt Veniți de jos, de pe pământ. Oameni-aceștia și-au spălat Straiul, în sângele vărsat, De către Miel și, negreșit, În acest fel, și le-au albit.